"Este ceva atat de nou, incat nimeni nu stie cum sa-i zica, dar practic este o modalitate de a face ajustari chirurgicale ale ADN-ului, in interiorul plantelor, pentru a face modificari care sa se traduca in trasaturi noi, benefice agricultorilor", spune Kevin Folta, presedinte al Departamentului de Stiinte Horticole de la Universitatea din Florida, in interviul din care am spicuit mai jos.
”Ieftine, rapide si usor de utilizat, in raport cu alte instrumente genetice, tehnicile directionate de editare a genomului au transformat modul in care cercetatorii pot dezvolta mai bine noi culturi.”, a spus el, vorbind despre tehnologia CRISPR.
Din moment ce implica editarea de gene existente, mai degraba decat introducerea de ADN strain, nu exista nici o diferenta sesizabila intre o planta care a fost modificata folosind procesul de editare a genomului si o una dezvoltata in ani de ameliorare coventionala. Asta inseamna ca nu poate fi categorisita prin lentilele conventionale, binare, OMG/non-OMG. Sa lasam activistii si autoritatile de reglementare anti-OMG sa-si imagineze modul in care acestea ar trebui abordate. Pentru noi, subliniaza Folta, exista lectii care trebuie invatate, caci lucrurile sunt complet schimbate fata de cele de la introducerea culturilor modificate genetic, in anii '90.
"Cred ca este foarte important ca agricultorii sa fie in fruntea acestei discutii. Este cazul sa profite de moment si cu modul lor de a vedea si a intelege lucrurile sa precizeze calea pe care doresc sa mearga lucrurile, care sunt noile caracteristici ce le doresc pentru plante, fie ca este este vorba de cultura mare, organica sau orice altceva."
Fie ca este vorba de a scapa de pesta porcina africana, de imbunatatirea rezistentei la boli a graului sau a bananelor, sau de tratarea bolilor genetice ce secera oamenii, descoperirile facute prin editarea genelor se aduna rapid si ajung repede in practica.
De exemplu, CIBUS, cu sediul in California, a introdus deja un soi de rapita tolerant la compusii sulfonilureici, prima planta de cultura editata genetic disponibila in comert.
DuPont colaboreaza cu o companie numita Caribou Biosciences si si-au anuntat intentia ca mai pana in 2021 sa puna la dispozitia fermierilor hibrizi de porumb creati prin tehnologia CRISPR.
Monsanto - compania purtatoare de stindard in ceea ce priveste OMG - a obtinut luna trecuta drepturile de a folosi proceeul de CRISPR.
Companii mari, precum cele mentionate, ar putea profita de tehnologia aceasta, spune Folta, dar beneficiarii reali vor fi oamenii si mediul.
"Suntem intr-un moment de rascruce", mai spune el. "Cred ca peste cativa ani vom privi inapoi si vom vedea CRISPR drept tehnologia care a schimbat totul. Dar asta numai daca vom avea curajul s-o folosim", a incheiat cercetatorul.
Mai multe pe: infoomg.ro
Interviul complet este disponibil pe: realagriculture.com
2
1
