Majorarea taxelor pe care producătorii de energie hidro le plătesc Administrației Apele Române va avea efecte negative în lanț, totul culminând cu scumpirea energiei electrice la consumatorul final. Costurile de producție ale Hidroelectrica vor exploda, în condițiile în care taxa va fi mai mare cu peste 55% față de nivelul plătit de Hidroelectrica în ultimii 5 ani, ceea ce ar putea însemna dividende mai scăzute și impozite mai puține către bugetul statului. Majorarea taxei avantajează foarte mult Apele Române, însă lovește puternic sectorul energetic, iar cei care vor suporta în final consecințele sunt consumatorii.

HidroelectricaFoto: AGERPRES

Proiectul de Lege 97/2021 pentru adoptarea OUG 225/2020 este pe cale să dea peste cap întregul sector energetic cu amendamentul care propune o taxă fixă pe apă de 33 RON / MWh produs, adică o creștere de peste 55%.

Proiectul de lege a fost trimis la începutul acestei luni pentru raport suplimentar la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaților. Un amendament, salutat de producătorii hidro, prevede ca taxele plătite către Apele Române să fie fixe pentru fiecare MWh produs. Un al doilea amendament, cel care dă sectorul hidroenergetic peste cap, prevede un nivel fix de 33 lei/MWh, ceea ce ar însemna o creștere cu 55%. Aceste amendamente au trecut de Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților, iar legea ar urma să fie dezbătută în plen.

Practic, dacă legea ar fi fost adoptată de Parlament cu nivelul propus al taxei de 33 RON / MWh taxele plătite de producătorii hidro către Apele Române ar fi fost foarte mari, nejustificat de mari.

Fondul Proprietatea, în calitate de acționar al Hidroelectrica, solicită membrilor Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților să reanalizeze amendamentul care propune creșterea taxei pe apă, si sa stabilească taxa la un nivel care să nu depășească valoarea medie calculată potrivit legislației aplicabile producătorilor hidro în anul 2020, respectiv 21 RON/MWh.

Altfel, compania care va umple cel mai mult buzunarele Administrației Apele Române va fi Hidroelectrica, deoarece asigură 99% din producția hidro. Compania a plătit 1,67 miliarde lei pe taxa pe apă doar în ultimii 5 ani. Până în 2010, costurile totale cu taxa pe apă ale Hidroelectrica erau mult mai mici, sub 100 milioane lei/an. Costul mediu al taxei pe apă al Hidroelelectrica este echivalent cu 21 lei/MWh produs în ultimii 5 ani.

Ce înseamnă pentru Hidroelectrica majorarea taxei de apă

• Taxa pe apă a Hidroelectrica ar crește de la aproximativ 350 milioane lei la aproximativ 528 milioane lei într-un an hidrologic mediu, ceea ce înseamnă o creștere de 178 milioane lei.
• Costurile cu apă uzinata al celor mai eficiente hidrocentrale (Porțile de Fier, centralele mari cu acumulare) ar crește dramatic și s-ar adăuga la costurile ridicate de amortizare existente legate de investițiile în aceste active cheie. În prezent, costul cu apa este al treilea cel mai mare cost de exploatare al Hidroelectrica.
• În baza noului nivel al taxei pe apă, costul cu apa uzinată ar deveni al doilea cel mai mare cost de exploatare după amortizare și depreciere și ar fi mai mare decât cheltuielile cu salariile
• Impozitul pe profit și dividende plătite statului român vor fi reduse.
• EBITDA, principalul indicator folosit de investitori pentru evaluarea unei companii precum Hidroelectrica, va fi afectat unu la unu.
• Taxa pe apă plătită de Hidroelectrica către ANAR reprezintă o parte semnificativă din veniturile curente ale ANAR, precum și din cheltuielile salariale ale ANAR. Cheltuielile cu salariile plătite de ANAR angajaților săi sunt în continuă creștere.
• La nivelul taxei pe apă de 33 RON/MWh, Hidroelectrica ar contribui cu peste 50% din veniturile curente ale ANAR.
• Stabilirea unui nivel fix al taxei pe apă în functie de MWh produs reprezintă o evoluție pozitivă.
• Nivelul propus de 33 RON / MWh produs este ridicat și crește cu peste 55% față de media anilor precedenți costul total al taxei pe apa plătite anual de Hidroelectrica.

O scurtă istorie a taxei de apă

• Administrația Națională Apele Romane încasează lunar de la producătorii de energie o taxă pe apă pentru apa uzinată utilizată de hidrocentrale.
• În 2010, statul a crescut de patru ori această taxă, ea ajungând la 1.10 lei/mia de metri cubi. În a doua parte a anului 2020, taxa a crescut la 1.14 lei/ mia de metri cubi, legislația permițând ANAR să actualizeze anual taxa cu nivelul inflației.
• La începutul anului 2020, ANAR și-a reînnoit eforturile de a crește valoarea taxei pe apă plătită de producătorii de energie electrică care dețin hidrocentrale.
• Până în 2020, legislația a permis acestor producători să determine volumul apei uzinate pe baza volumului de energie electrică produsă de fiecare hidrocentrală.
• Din ianuarie 2021, Legea 120/2020 și OUG 225/2020 au impus producătorilor de energie hidro obligația să instaleze contoare pentru determinarea volumului de apă folosit la producerea energiei electrice. În caz de nerespectare, producătorii de energie hidro trebuie să plătească taxa de apă către ANAR la nivelul debitului maxim autorizat, în locul volumului de apă efectiv utilizat.
• Nu există contoare de apă certificate care să îndeplinească cerințele legale, având în vedere varietatea specificațiilor tehnice ale hidrocentralelor și a dimensiunilor debitului de apă.
• Aceste modificări ale legislației au condus la creșteri masive ale taxelor pe apă și la o situație litigioasă pe termen lung între producătorii de energie hidro și ANAR din cauza deficiențelor tehnice ale legislației.

Acum s-a ajuns la o nouă modificare a legislației, cea care stârnește aceste controverse, după ce a a fost introdus acest amendament care propune o taxă fixă pe apă de 33 lei/ MWh produs. Este proiectul de lege PL-x 97/2021 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 225/2020 privind modificarea anumitor acte normative și stabilirea măsurilor în domeniul agriculturii care pe de o parte ar putea elimina obligația imposibil tehnic de indeplinit a instalării de contoare pentru determinarea volumului de apă folosit la producerea energiei electrice in hidrocentrale, dar care pe de altă parte consfinteste pentru Hidroelectrica o creste cu peste 55% a costului cu apa utilizată pentru producerea energiei electrice. Camera Deputaților, unde se află acum pentru dezbatere, este camera decizională.

Articol susținut de Fondul Proprietatea ​