Ieri am sărbătorit Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor ("World Consumer Rights Day"). Asociațiile și organizațiile de consumatori și autoritățile cu competențe în domeniul protecției consumatorilor marchează în fiecare an, la 15 martie prin diverse manifestări publice această zi ca mijloc de sensibilizare la nivel mondial a drepturilor și necesităților consumatorilor.
Sărbătorirea acestui eveniment este, totodată, un prilej de a cere respectarea și protejarea drepturilor tuturor consumatorilor și de a protesta împotriva abuzurilor de pe piață, a abuzurilor de poziție și de putere economică ale agenților economici, abuzuri care subminează libertatea consumatorului de a alege ceea ce este benefic pentru el.
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor a fost inspirată de președintele John F Kennedy , care a trimis un mesaj special Congresului SUA la 15 martie 1962. În mesajul său, Kennedy a abordat în mod oficial problema drepturilor consumatorilor. El a fost primul lider mondial care a făcut această recunoaștere a importanței respectării consumatorului. Mișcarea de protecție a drepturilor consumatorilor a dobândit cu timpul o amploare globală și a fost sărbătorită la nivel internațional pentru prima dată la 15 martie în 1983. În prezent, această zi dedicată drepturilor consumatorilor este folosită în fiecare an ca un prilej pentru organizarea de acțiuni pe teme de actualitate și pentru lansarea unor campanii prin care să se atragă atenția privire la aspectele care preocupă consumatorii, în legătură cu drepturile lor față de bunurile și serviciile de pe piață.
Organizațiile de consumatori cu o acoperire mai mult sau mai puțin relevantă aleg an de an o tematică anume de dezbătut cu acest prilej. Cu toate acestea, trebuie remarcat că statutul nostru de consumatori acoperă toate laturile vieții noastre de zi cu zi, de la alimente la audio-vizual, de la servicii de îngrijire și până la servicii digitale, astfel încât e dificil de determinat ce ar putea avea cu adevărat prioritate pentru un consumator sau altul și de la o zonă la alta.
Pandemia a schimbat nu doar modul de relaționare, ci și modelul de consum, libertatea de a alege a fost relativizată
De la izbucnirea pandemiei, viața fiecăruia dintre noi a fost bulversată, am asistat la momente de comportament irațional al consumatorilor și de panică născută din cauza stării de incertitudine și datorită lipsei de infamații despre virusul care încă se mai împrăștie în lume. Un rezultat al deciziilor de distanțare fizică a fost accelerarea digitalizării, care a rezolvat destul de multe dintre nevoile societății de a interacționa, a munci și de a consuma.
Din păcate, societatea digitală nu este una incluzivă, avem în secolul XXI persoane izolate și marginalizate din cauza lipsei competențelor digitale sau din lipsa adaptării mediului digital la nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilități. Un alt aspect adus de pandemie a fost dependența foarte mare a consumatorilor de deciziile luate de state pentru a limita infectările.
Mulți consumatori au fost nevoiți să renunțe la vacanțe, la mesele luate în restaurante, la spectacole și abonamentele de fitness. Pandemia a schimbat nu doar modul de relaționare, ci și modelul de consum, libertatea de a alege a fost relativizată sau a căzut într-un fel de derizoriu fiind la latitudinea unor factori de decizie administrativă. Consumatorul a devenit dintr-o dată mai vulnerabil, subiect al restrângerii sau limitării unor drepturi, dar și ținta dezinformării, a manipulării, dar și dependent de măsurile de sprijin luate în mod administrativ, dacă a avut nevoie să suspende plata ratelor la credite. Iar pandemia a venit în valuri între care consumatorii gustau o clipă din pacea de odinioară.
Dacă ar fi să mă gândesc acel drept care ar trebui să intre în sfera de protecție și ca un drept al consumatorilor aș alege acum dreptul la pace
Dar înainte ca pandemia să se fi încheiat, consumatorii au resimțit alte șocuri profunde: pe de o parte a fost vorba despre liberalizarea pieței energiei, însoțită de o comunicare haotică a furnizorilor și a autorităților, ceea ce a dus la neîncredere și resentimente printre consumatori. Pe de altă parte, a fost inflația care a început să erodeze puterea de cumpărare a gospodăriilor.
Cel mai puternic, însă, au resimțit izbucnirea războiului din Ucraina, însoțit de panica cu privire la creșterea aparent de nestăpânit a prețurilor la combustibili, la posibilitatea apariției unei crize alimentare și a dispariției de pe piață a unor produse din cauza sancțiunilor economice.
Mulți consumatori încearcă să determine care ar mai putea fi acum comportamentele prudente, ce decizii de consum sau de investiție să ia în mod rațional astfel încât să poată face față unei vieți atât de agitate și cu multă impredictibilitate la orizont. Societatea noastră cu siguranță va ieși schimbată din experiențele acestor ani, nu doar ca decizii de viață, ci și ca alegeri de consum.
De aceea, în 2022, dacă ar fi să mă gândesc acel drept care ar trebui să intre în sfera de protecție și ca un drept al consumatorilor aș alege acum dreptul la pace.
N.Red: Calu Monica este jurist cu peste zece ani de experiență în zona apărării drepturilor consumatorilor, activitatea ei derulându-se atât în România, cât și în cadrul UE. Ea este și președintele Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți
0
0
