Mii de crescatori germani de vite sunt, de saptamana trecuta, in greva. Laptele se acreste, insa si fermierilor li s-a acrit. Boicotul laptelui, declansat de Uniunea crescatorilor germani de vite (BDM) atrage zilnic noi revoltati impotriva actualului sistem de plata si normare a livrarilor de lapte. Li se alatura fermieri din Austria, Belgia si Olanda, care justifica boicotul, prin „legitima aparare”.

„Nu vom mai livra lapte, pana cand politicienii si comerciantii nu ne vor face propuneri acceptabile”, declara Stafan Mann, vicele BDM.

Legea discounturilor

In disputa pentru preturi la lapte mai mari, fermierii sunt sustinuti si de ministrul federal al agriculturii, Horst Seehofer (CSU). Intr-o declaratie facuta ziarului Welt am Sonntag, el a afirmat ca „40 de centi pe litrul de lapte sunt justificati”.

Si anul trecut, fermele mici si-au acoperit cu greu costurile de productie, in 2008 aceasta a devenit imposibil, a mai explicat Seehofer. Pe consumator, aceasta crestere l-ar afecta cu 3,20 euro/luna.

Fermierii nu cedeaza insa, cer un pret de baza de 0,43 euro/l de lapte, fata de actualul 0,28-0,34 euro/l, pe care il incaseaza de la angrosisti. Problema este ca distribuitorii comerciali si magazinele discount fac enorme presiuni asupra pretului, pentru a-si atrage clientii, cu marfa cat mai ieftina.

Preturile in ascensiune libera la energie si petrol apasa si ele asupra producatorilor „laptelui nostru cel de toate zilele”.

Costuri si subventii

13.000 de euro a pierdut, in saptamana de greva, un fermier din Heidenau si ca el sunt alte cateva mii. El explica exact, cat il costa producerea unui litru de lapte in crescatoria sa de vaci: „Hrana de baza: 7 centi, aditivi la hrana: 9 centi, munca in ferma 6,5 centi, cheltuieli de reproducere a vitelor, medicamente si medic veterinar: 2 centi, energie: 2 centi, pierderi: 1,6 centi, capital investit: 4 centi, costuri aferente respectarii cotei de livrare: 4 centi”.

In total, 36,1 centi costuri pe litrul de lapte produs, pentru care fermierul incaseaza 30 de centi. Deci iese, teoretic, in pierdere, chiar si la vreme „de pace”. Practic, diferenta de bani prin care subzista este acoperita prin subventiile tacite ale UE, care se ridica la 400 euro/hectar.

La o ferma mare, cum este cea a omului din Heidenau, cu 520 de vite, cotete de porci si 200 de hectare ogor si pasune, subventia UE aduce bani frumosi.

Munca la ferma e insa slab platita si deloc idilica. Se lucreaza zi-lumina, de la 5 dimineata, ritmul de munca il impune umplerea ugerelor cu lapte. Vacile sunt numerotate si dotate cu chip-uri care semnalizeaza cand acestea dau mai putin lapte, fiind bolnave sau hiperactive, inainte de imperechere. 6500 de litri de lapte sunt mulsi zilnic de o instalatie complet automatizata si monitorizata electronic.

Lapte acru

Chiar si acum, la vreme de boicot, laptele continua sa fie muls. Si in parte aruncat. „Daca taranii au ajuns sa arunce laptele de bunavoie, trebuie ca s-a ajuns prea departe!” a spus Georg Rauch, de la Asociatia agricultorilor din zona Bodensee, unde alti 60 de fermieri s-au alaturat, vineri, boicotului.

In afara cresterii pretului la lapte, se vrea insa si o „schimbare de sistem”. Fermierii germani se revolta impotriva cotelor la lapte impuse de Uniunea Europeana si cer flexibilizarea normarii productiei de lapte, in functie de posibilitatile individuale ale fermelor. Daca se depaseste norma UE, practic fermierii platesc diferenta de pret. Ei mai vor libertate pe piata de achizitii a lactatelor, sa-si poata negocia preturile si sa nu mai fie la dispozitia marilor discounteri gen Aldi si Lidl, care „fac legile pietei in Germania”.

Unele ferme si crescatorii germane au traditie, know-how-ul s-a transmis din tata in fiu, pana la a treia generatie. Legatura cu pamantul si cu ocupatia strabuna e puternica si o garantie de supravietuire.

In boicotul laptelui, sloganul este „solidaritate”. Pentru fermierii mai mici, doar pretul la lapte cerut, de 43 de centi /l le asigura, in conditiile actuale, supravietuirea. „Altfel, cartile le fac doar marii proprietari, care abia asteapta ca un vecin falimentar sa-si scoata ferma si pamantul la vanzare!”