Gospodariile din Romania au inregistrat, in primul trimestru al acestui an, veniturile totale medii lunare de 1.998 lei, in timp ce cheltuielile s-au plasat la nivelul de 1.806 lei, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Cele mai importante surse de venit le-au reprezentat salariile, in vreme ce produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut cea mai mare parte din consumul gospodariilor.
Datele INS arata ca 51,1% din veniturile totale ale gospogariilor au avut ca sursa salariile si veniturile asociate lor. La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale in proportie de 21,8%, veniturile din agricultura cu 1,9%, veniturile din activitati neagricole independente cu 2,4% si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 0,4%, respectiv 1,6%.
In perioada analizata, veniturile gospodariilor din mediul urban au fost cu 42,1% mai mari decat cele ale gospodariilor din mediul rural si cu 14,9% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.
In mediul urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 63,5% din salarii, de 20,2% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 10,6% din total.
In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 38,0% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora, 33,1% din totalul veniturilor, a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 4,9% din totalul veniturilor. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (28,5%) si celor din prestatii sociale (24,7%).
In ceea ce priveste cheltuielile, principalele destinatii ale acestora sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei. In structura pe destinatii a cheltuielilor sunt incluse si cheltuielile pentru investitii, constand in cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni.
Si in cazul cheltuielilor exista unele particularitati, ce sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 576 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 73 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in mediul rural, 48,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii. In mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 22,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform INS, produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in primul trimestru, in medie, 40,3% din consumul gospodariilor.
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In perioada analizata, acesteia i s-a alocat, din cheltuielile de consum 23,2%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta, adica 18,7%, a fost reprezentata de consumul de utilitati necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili).
Cheltuielile efectuate de gospodarii pentru sanatate, aproximativ 4,5% din cheltuielile de consum, si mai ales cele pentru educatie, doar 0,9%, au inregistrat un nivel scazut, in special datorita faptului ca satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodariilor se realizeaza in cea mai mare parte prin servicii publice de care acestia beneficiaza in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau gratuit.
