Ministerul Sanatatii a publicat lista alimentelor interzise in scoli, dar Romalimenta sustine ca trebuie completata de o lista cu alimente permise

Marţi, 12 august 2008, 16:15 Economie | Consumator

Ministerul Sanatatii a publicat marti lista alimentelor interzise in scoli - masura prevazuta de Legea 123/2008 -, in aceeasi zi in care Romalimenta, patronatul din industria alimentara, a facut o conferinta de presa in care a subliniat ca aceasta masura nu este suficienta. Potrivit Romalimenta, ministerul ar trebui sa completeze lista respectiva cu una care sa contina produsele recomandate, dar si cu ore de educatie alimentara in care sa li se explice de ce nu este sanatos sa manance anumite alimente.

Prajiturile, bomboanele, acadelele, pizza, hamburgerii, cartofii prajiti, maioneza, mezelurile grase, cipsurile, snaksurile, alunele sarate, covrigeii sarati, orice tip de bauturi racoritoare, cu exceptia apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale imbuteliate, orice tip de aliment care, prin conţinut, aduce un aport de calorii de peste 300 kcal pe unitate de vanzare - sunt exemple de alimente nerecomandate copiilor, potrivit proiectului de Ordin privind aprobarea listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si adolescenti.

In esenta, documentul supus dezbaterii publice de Ministerul Sanatatii sunt nerecomandate alimentele care contin peste 15 g zahar/100g produs, peste 20 g de grasimi/100 g produs si peste 1,5 g sare/100 g produs, alimentele care contin peste 250-300 kcal pe unitatea de vânzare.

"Nu este vorba despre alimente toxice", a explicat unul dintre initiatorii Legii123/2008, parlamentarul Sorin Paveliu, "ci despre un gest de educatie, de a interzice in scoli un grup de alimente care pot avea efecte nefaste asupra sanatatii copiilor". Si asta in conditiile in care 25% dintre copiii romani sunt supraponderali sau obezi, iar anual rata acestora creste cu 9-10%.

Minea: Interzicerea anumitor alimente trebuie completata de sport si educatie

Lista publicata de Ministerul Sanatatii a fost criticata de presedintele patronatului din industria alimentara - Romalimenta. Sorin Minea spune ca lista cuprinde categorii prea geneale de produse, ca denumirile grupelor sunt imperfecte, pentru ca grupele de produse contin atat alimente nesanatoase, cat si unele care nu sunt nocive sanatatii copiilor. De aceea lista ministerului trebuie completata de una in care sa se indice clar care sunt alimentele recomandate, in capul listei fiind, potrivit lui Minea, fructele si legumele.

Fast food inseamna mai mult decat hamburger, inseamna si o salata cu maioneza, nerecomandata unui copil, dar o salata simpla ar fi potrivita, sunt argumentele lui Minea. Un hamburger, care in esenta e o chiftea din carne de vita, ce contine in jur de 5% grasime nu ar avea de ce sa fie nesanatos, in conditiile in care, potrivit normelor europene, cu acest continut de grasime ar fi considerat un produs light. Insa combinat cu maioneza si "o tona de ketchup", cu multa paine, el devine nesanatos pentru copii, mai ales daca si cantitatea consumata e semnificativa.

Sorin Minea a subliniat insa ca legea trebuie imbunatatita ca ea sa prevada existenta unor cantine in scoli, existenta unor ore de educatie alimentara in programul de invatamant si trebuie sa prevada exact cine face controlul in scoli pentru a depista alimentele nerecomandabile. "In scoli nu exista cantine, ci doar chioscuri in care nu se pot vinde alimente recomandate, de aceea ele devin inutile. Daca ar exista prevederea ca o scoala sa aiba cantina sau sa fie interzisa comercializarea de produse alimentare in incinta sa, atunci s-ar stradui sa faca o cantina", spune Minea. Costurile ar fi minime, sustine presedintele romalimenta, "un frigider, care costa cateva milioane, o tejghea pe care o poate face maistrul de la scoala si un om care sa vanda" produse gata facute pentru copii, o salata sau niste fructe.

Ceea ce este insa esential, spune Sorin Minea, este educatia: trebuie introduse ore de educatie alimentara in care sa i se explice copilului de ce nu e sanatos sa manance anumite produse si ce nu e sanatos sa manance. Si ca nu trebuie sa le manance nici acasa. Pe de alta parte, el spune ca educatia porneste de la parinti, ei insisi trebuie sa fie educati si sa ii invete pe copii ce e sanatos sa manance si ce nu.

Faptul ca este lasat la latitudinea unui director de scoala sa controleze daca produsele vandute sunt pe lista celor nerecomandate este o scapare a legii. Chiar daca este director de scoala, el poate fi mai mult sau mai putin informat asupra unei alimentari corecte si asupra alimentelor, mai ales cand grupele prevazute de ordinul ministerului sunt cuprinzatoare pentru o mare varietate de produse.

La randul sau, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, spune ca in Romania "nu prea exista alimente sanatoase pentru copii in forma industrializata". Mai mult, calitatea nutritionala a produselor nu este echivalenta cu cea senzoriala, judecata de consumator si data de miros, gust, aspect, culoare, mai ales ca acum se creeaza multe alimente fara valoare nutritionala.

Mencinicopschi considera ordinul Ministerului Sanatatii "complet ineficient si nebazat", care poate crea confuzii grave intrucat el contine numai caracteristici cantitative, insa calitatea componentelor produselor este importanta. "Se spune de exemplu sa nu contina mai mult de 20% grasime, dar nu spun ce grasime, caci daca este vorba despre margarine, ele sunt grasimi foarte nocive, chiar daca nu sunt in cantitate mai mare de 20%. Sau sub denumirea paine se ascund zeci de mii de produse reale alimentare, unele echilibrate, altele nocive", a argumentat el, adaugand ca recomandarile trebuie facute pornind de la profilul nutritional al alimentelor, asa cum se intampla in UE.