Preturile la apa calda si caldura vor creste masiv in cazul in care va fi luata masura sistarii subventiilor asa cum a declarat presedintele Traian Basescu. In mai multe cazuri, preturile ar putea sa se dubleze sau chiar sa se tripleze. In Bucuresti, de exemplu, populatia plateste 119 lei pentru o gigacalorie, in conditiile in care Radet furnizeaza apa calda si caldura cu aproape 300 de lei gigacaloria. Diferenta reprezinta subventia platita de primaria Capitalei si de Ministerul Administratiei si Internelor.

Diferente mari intre pretul real si cel platit de populatie exista si in alte localitati. De exemplu, in judetul Bacau, SC TERMON CT SA Onesti furnizeaza agentul termic cu 312 lei gicacaloria, in timp ce pretul platit de consumatori este de 164,76 lei. De asemenea, SC Termica SA Suceava furnizeaza apa calda si caldura cu 360,40 lei, iar pretul de facturare la populatie este de 178 de lei. RADET Constanta furnizeaza agentul termic cu 305,65 lei, iar la populatie ajunge la 137 lei. Cititi in documentul atasat care sunt diferentele de pret in fiecare judet.Situatia este intocmita de Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC).

Despre eliminarea subventiilor a mai vorbit si Sorin Oprescu

Ideea reducerii subventiilor nu apartine presedintelui. Despre aceasta masura a mai vorbit si primarul Capitalei pe la inceputul lui martie. Atunci, Sorin Oprescu a spus ca s-a gandit la reducerea totala a subventiilor la apa calda. "Un apartament standard, cu doua camere, locuit de 2,5 persoane consuma pe an 5 gigacalorii pentru apa calda si 10 gigacalorii pentru caldura. Daca reducem total subventia, pentru apa calda se va plati 300 de lei pentru o gigacalorie, adica 1500 de lei pe an pentru un apartament conventional, fata de 595 de lei cat este acum", a spus Sorin Oprescu. Primarul general a anuntat ca intentioneaza sa reduca si subventia pentru cadura cu 50%. "Am zis sa mai scadem din aceasta subventie, undeva la 168-170 de lei. Sunt incercari, sunt cautari, sa nu speriem lumea. Pe perioada de vara, apa calda care nu se simte la pret, sa putem sa nu o mai subventionam cateva luni", a spus Sorin Oprescu. Potrivit acestuia, jumatate din bugetul alocat primariei Capitalei se duce pe plata subventiilor la caldura si transportul in comun.

Sistemele centralizate merg pe pierdere din cauza tehnologiei invechite

Pentru multe autoritati locale, centralele de termoficare sunt o povara mai ales ca sunt cazuri in care subventiile pentru incalzire, din fonduri locale, depasesc 50%. Sistemele centralizate de incalzire deservesc, in prezent, peste 1.600.000 de apartamente, din care 571.000 se afla in Bucuresti. Cele mai multe sunt construite prin anii ’60-'70. Cu toate acestea, statul a considerat ca inca pot fi mentinute in functiune, chiar daca este nevoit sa pompeze sume mari de bani in ele. Sistemele sunt realizate dupa tehnologii anterioare crizei energetice din 1972, au randamente scazute, pierderi intre 25% si 35% si costuri ridicate de productie.

Cele mai multe centrale sunt ineficiente si au acumulat datorii imense, fapt care le face candidate la inchidere. De altfel, au termen pana in 2013 sa se alinieze normelor de mediu impuse de Uniunea Europeana. Cele 35 de CET-uri din orase au acumulat pana anul trecut datorii de peste 2 miliarde de lei la bugetul de stat, bugetele locale si furnizorii de combustibil. In aceste conditii, anul trecut, Guvernul le-a intins o mana de ajutor alocand peste 160 milioane de lei pentru stergerea unor datorii la 23 de CET-uri.

Ce a spus Basescu despre eliminarea subventiilor:

  • De asemenea, se va proceda la reducerea masiva a subventiilor, iar banii recuperati din subventii vor fi alocati tintit catre cei care in mod real au nevoie de sprijin financiar. Ca sa fie lucrurile mai clare, vreau sa va dau urmatorul exemplu: sistemul de incalzire din Bucuresti beneficiaza de subventii masive din partea Primariei Capitalei, dar si a bugetului de stat. Fara deosebire de veniturile pe care le au, toti cetatenii din Bucuresti si firmele racordate la sistemul centralizat primesc incalzirea subventionata. Or, subventiile globale vor fi sistate si se va acorda subventie celor care au nevoie de ea. Nu sunt cuplat la incalzirea centrala, dar daca as fi, desi am cel mai mare salariu, teoretic, din Administratie, as primi acea subventie, cand, in mod real, ea trebuie adresata cetateanului care are nevoie de ea.

Videanu: Subventiile nu vor mai fi acordate pentru a intretine nemunca

La randul sau, ministrul Economiei a declarat pentru Mediafax ca subventiile nu vor mai fi acordate pentru a intretine pierderile si nemunca. Ministrul a dat exemplul subventiilor din minerit si agricultura.

Una dintre solutiile relansarii economiei este limitarea cheltuielilor publice inutile, precum subventiile in minerit si agricultura, care nu produc efecte in economie si a caror alocare trebuie regandita, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu.

"Cred ca ar trebui sa gasim solutii in alta parte, cred ca ar trebui sa limitam cheltuielile publice inutile, precum subventiile de tot genul care se dau absolut fara nici un fel de eficienta. Cred ca ar trebui analizata foarte atent aceasta zona a subventiilor. OK, le dam, dar sa vedem si care este efectul acordarii lor. Toate aceste ajutoare trebuie restructurate, Romania nu si le mai poate permite", a afirmat Videanu.

El a adaugat ca Romania nu isi mai poate permite sa acorde subventii pentru a intretine pierderile unor companii sau nemunca.

"Va trebui sa analizam, inclusiv in minerit, care este eficienta subventiilor. Aceasta criza trebuie sa aduca Romania la momentul adevarului, este un moment in care nu ne mai putem permite sa utilizam anumite resurse absolut ineficient, asa cum s-a intamplat. Situatia de astazi este rezultatul a ceea ce s-a intamplat in 2007 si 2008. Niciodata un fenomen economic nu se rostogoleste mai devreme de sase luni - un an. Daca dau subventii numai pentru a intretine pierderile si nemunca in sectorul minier, renunt la ele si am terminat socoteala, gasesc alte solutii. Este o responsabilitate comuna", a adaugat Videanu.