Pentru jumatate dintre romani, criteriul cel mai important dupa care isi aleg magazinul unde cheltuie cei mai multi bani pe produse alimentare si nealimentare de uz curent este apropierea de casa sau de serviciu, pecum si timpul necesar pentru a ajunge la magazin, arata un studiu realizat de Gfk in randul a peste 700 de persoane in varsta de peste 15 ani care locuiesc in mediul urban. Alte criterii tin de nivelul preturilor dar si de varietatea gamei de produse.
Apropierea de casa are o influenta si mai pregnanta in randul persoanelor intre 45 si 55 de ani, a celor cu educatie superioara, si mai ales pentru persoanele din Capitala.
Nivelul preturilor este de asemenea un motiv destul de important in alegerea magazinului, mentionat de aproximativ 46% dintre romani, cu un impact mai mare in randul femeilor sau a persoanelor cu venituri mai mici de 1.500 lei, dar mai putin luat in considerare de bucuresteni.
Varietatea gamei de produse alimentare si nealimentare se regaseste ca un criteriu important pentru romanii care prefera lanturile de magazine de tip hypermarket (43%), fara a aduce modificari in clasamentul final (locul 3 in top).
Prospetimea si calitatea produselor, desi ocupa locul patru in clasamentul motivelor pentru care consumatorii aleg un magazin (16% din total populatie), este de o importanta relativ mica printre tinerii cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, dar si a persoanelor care locuiesc in Bucuresti.
Alte criterii de o importanta relativa pentru cumparatori (sub 6%) sunt obisnuinta de a merge intr-un magazin anume (mai ales in randul romanilor care nu lucreaza), existenta promotiilor (cu un impact putin mai mare printre femei), personalul placut si posibilitatea cumpararii rapide (lipsa cozilor sau viteza achitarii la casa).
Datele fac parte din studiul Shopping Monitor realizat in noiembrie 2010 pe un numar de 737 de respondenti de peste 15 ani, din mediul urban, responsabili de cumpararea produselor alimentare si nealimentare din gospodarie, esantion reprezentativ pe regiuni istorice si grad de urbanizare. Metoda de culegere a datelor a fost cea a interviurilor telefonice.
0
4
