Ina German este arhitect la Zest Collective si asistent la Facultatea de Arhitectura. Ea crede despre Bucuresti ca este "asa de divers incat e aproape imposibil sa nu prinzi de fiecare data in cadru 5 tipuri de cladiri diferite si spune ca orasul lasa loc de interpretari magnifice ale contextului". Ina vorbeste frumos despre meseria sa si recunoaste, cu o sinceritate uimitoare, ca "vrea sa faca bani cand doarme". :)

Ina GermanFoto: Arhiva personala
  • Proiectul Perspective Diferite isi propune sa prezinte oameni care, prin pasiunea pentru ceea e fac, au abordat lucrurile diferit, creativ, adaugand o valoare certa domeniului in care activeaza.

1. Cum te-ai decis sa urmezi aceasta meserie?

A fost destul de usoara si contextuala decizia de a deveni architect - sora mea mai mare a plecat la facultate in Bucuresti, a vazut cam cum stau lucrurile, s-a uitat putin la mine si mi-a zis ca ar fi o idee buna sa dau la Arhitectura. De atunci am spus de atatea ori ca vreau sa merg la arhitectura incat a devenit un dat. M-am gandit intre timp daca am fost programata bine sau rau si concluzia este: "Multumesc, Laura!"

2. Cat la suta din jobul tau e pasiune si cat la suta e munca?

Jobul meu sunt doua, fara a fi intr-o ordine anume: sunt architect-antreprenor la Zest Collective si asistent la Facultatea de Arhitectura. Ele difera foarte mult intre ele, dar se alimenteaza dintr-o pasiune impetuoasa. La facultate totul e pasiune si dezvoltarea constanta a culturii specifice domeniului, la birou totul e pasiune si dezvoltarea business-ului in numele acelor proiecte reale care concretizeaza conceptele noastre. Aceste pasiuni se comunica prin munca, nu cred ca munca si pasiunea sunt notiuni foarte distante. Nu cred ca o pasiune sta undeva in cap si atat. Pentru mine pasiunile sunt active si intense.

3. Care au fost provocarile din meseria ta pana in acest moment?

Mi-a zis un client la un moment dat ca "ma cam chinuie antreprenoriatul" si avea dreptate. E un domeniu complex care a trebuit invatat din mers dupa ce am infiintat Zest Collective impreuna cu Ioana Popescu si Irina Deaconu. Asta a fost la inceput un salt enorm care mi-a activat tot spiritul competitiv si toata dorinta de reusita de care eram capabila. Si inca o provocare foarte particulara -ca asistent la facultate a trebuit sa invat sa ascult. Uneori ore in sir. Asta a fost greu mai ales pentru ca nu e ceva la care ma asteptam. Imaginea profului care tot explica era punctul de plecare. Acum am o apreciere mult mai mare pentru profesorii care asculta (sigur, asta depinde foarte mult de disciplina, dar la proiectare totul e o colaborare si-o furtuna de idei).

4. Cum vezi Bucurestiul din punct de vedere arhitectural?

Bucurestiul e asa de divers incat e aproape imposibil sa nu prinzi de fiecare data in acelasi cadru 5 tipuri de cladiri diferite, fiecare cu povestea si contextul ei. Arhitectural, Bucurestiul nu e neaparat coerent ca imagine generala, dar e foarte darnic prin diversitate cu proiectele noi. Lasa loc de interpretari magnifice ale contextului, dar perpetueaza in acelasi timp si acea stare de provizorat alimentata de o cultura care nu intelege necesitatea proiectarii de arhitectura pentru spatiul construit si mai ales pentru spatiul public. Dar proiectele bune apar mai des. O sa se tot schimbe Bucurestiul, asa cum ii sta bine unei capitale europene.

5. Care e cladirea ta preferata din Bucuresti?

Nu prea stiu sa imi aleg din ele. Cand am venit prima oara la facultate m-a izbit sediul Uniunii Arhitectilor cu coaja lui veche si corpul nou din sticla. Acum ma uit foarte mult dupa case care apartineau fostelor zone industriale, case din caramida, case simple de vreo 100 de ani care transmit anduranta in acelasi timp in care se impaca foarte bine cu ideea de camin, casa de locuit. Si halele sunt minunate, si ele au loc in viata comunitatilor bucurestene.

6. Crezi ca ai descoperit o perspectiva diferita/speciala in jobul tau? Care e aceea?

Diferita fata de ce? Daca intrebarea asta este despre cum se varsa jobul in viata mea si in deciziile pe care le iau, tot nu stiu sa raspund, pentru ca intre ele nu prea sunt limite. Nici un articol de pe Business Insider n-a functionat, stiu. Ce invat ca arhitect, traiesc. Din fericire asta e o meserie care trece pragurile multor domenii si e foarte mult despre oameni. Fiind conectati la atatea tipuri de informatii, banuiesc ca multi arhitecti dobandesc o usurinta de a aborda situatii foarte diverse.

7. Ce crezi ca te face unica in domeniul tau?

Un cliseu redundant expresia asta cu "ce ma face unic". Probabil faptul ca am copilarit la Vulcana Pandele ma face unul dintre putinii de-acolo care au devenit arhitecti. Pe aceasta cale vreau sa o salut pe Teodora, cealalta pandeleanca arhitect, o tipa unica!

8. Daca ai putea schimba un lucru in domeniul tau, care ar fi acela?

M-ar bucura sa ne recastigam de pe o pozitie contemporana credibilitatea ca arhitecti in Romania si sa contribuim cu autoritate mai mare la deciziile care afecteaza spatiul construit si tot ce genereaza el. Mai putin epica si atotcuprinzatoare decat acest vis e dorinta mea apriga de a lucra cu profesionisti, fie ca sunt ei furnizori sau alti colaboratori. Ei exista, dar sunt rari si asa ingreuneaza enorm procesul de dupa creatie.

9. Ce planuri de viitor ai?

Un proiect de-ale noastre recente m-a adus in fata unei conferinte ale lui David Sanstrom (CEO la DDB Stockholm) care mi-a dat curaj sa recunosc ca vreau sa fac bani cand dorm (ca urmare a unei strategii de business, nu prin castig la lotto) si sa simt ca asta e o chestie de gandit bine un proiect si ca se si poate si ca nu dai nimanui in cap pentru asta. Asta este un plan de prezent si de viitor, sa dezvolt gandirea de tipul asta pana se materializeaza. Tocmai pentru ca un surplus ar merge foarte bine catre acele lucruri pe care le mai avem de aflat prin cercetare cand suntem treji. Conceptul de invatare perpetua ni se potriveste extrem de bine si as da toti banii pe asta, ca sa intre intr-o bucla cu efect: invat - creste calitatea proiectelor - invat -creste impactul pozitiv al proiectelor - invat - fill in the blanks.