O perioadă de creștere economică se manifestă, în primul rând, prin crearea de valoare pentru acționari și creșterea numărului de locuri de muncă în economie. În astfel de perioade câștigă, în general, toată lumea. Dar, în același timp, această bunăstare creează presiune pe consum, pe creșterea calității vieții, iar dorința puternică de viață post-pandemică aduce cu ea inflația.

Aurel Bernat, director general la BT Asset ManagementFoto: Hotnews

Cât timp veniturile cresc, avem posibilitatea să consumăm și, totodată, să economisim mai mult. Problema apare atunci când ar trebui să decidem ce este mai bine să facem cu banii noștri, pe principiul că "este mai ușor să duci lipsa banilor decât grija lor". Explicația fenomenului este simplă, finanțarea ieftină de care ne bucurăm de ceva vreme se traduce în mod automat în dificultatea de a gasi plasamentele cele mai bune, cu randamentul cel mai bun.

Dacă ar fi să le trecem în revistă, în primul rând trebuie să acceptăm că "banii la saltea" sau în conturi curente nu reprezintă o soluție. Dacă dobânda este zero și inflația anuală este, spre exemplu, 5%, înseamnă că sărăcim fără să ne dăm seama cu o rată de 5% pe an. Norocul nostru, al tuturor, este că putem merge mai departe pe lanțul creării de valoare și ajungem în zona depozitelor bancare, obligațiunilor, titlurilor de stat de la care putem, prin dispersie, să sperăm la o echilibrare a câștigului cu inflația. Însă, mai la modă pentru randamentul ridicat al investiției se găsesc zonele de investiții în active imobiliare (terenuri, apartamente, case, birouri) și cele în acțiuni (companii listate).

Fondurile de investiții acoperă întreaga sferă de investiții descrisă până acum, însă ar fi bine să ne mutăm atenția pe zona fondurilor de acțiuni care, prin logica existenței lor, creează plusvaloare. Acțiunile, adică acele părți din companiile listate, aduc în primul rând dividende ca parte a împărțirii profitului, a bunăstării companiei.

În mod interesant, inflația moderată susține economia, căci companiile pot să transmită mai departe creșterile de preț către clienți și, implicit, să realizeze marje mai mari de câștig. Din acest motiv, creșterea economică favorizeaza mediul economic și, în mod direct, acționarii, persoanele care investesc în companii. Prin investiția în fondurile de acțiuni se închide un ciclu complet al vieții economice. Investitorii pun banii în mișcare, companiile creează locuri de muncă și investtesc în tehnologie pentru a putea fi competitive și produc cîștiguri pe care le împart cu acționarii.

Pe acest raționament, putem cădea cu toții de acord că banii investiți în fondurile de acțiuni trebuie să aducă câștiguri mai mari decat pasivitatea unor ”bani la saltea”, depozite bancare sau alte variante tradiționale de economisire.

Dacă suntem convinși că economia, globală sau locală, se află pe o direcție bună, rămâne să vedem cum putem investi în acțiuni, cum putem fructifica mai bine potențialul unei perioade mai slabe sau mai bune economic. În legătură directă cu ideea de mai sus, se impune și mențiunea că acțiunile pot fi atractive în orice perioadă, pornind de la două principii investiționale simple: "profiturile se fac la cumpărare", deci cumpără ieftin și vinde ulterior, cândva, mai scump, iar a doua "trendul este prietenul meu", care înseamnă că o perioada de creștere puternică poate aduce cu sine creșteri suplimentare, atunci când contextul este sănătos.

Dacă ne-am hotărât, așadar, că vrem să investim în acțiuni, cel mai ușor este prin fondurile de investiții cu profil bursier (acțiuni), oferite în general de oricare dintre membrii Asociației Administratorilor de Fonduri din România (www.aaf.ro). Ne putem afla în două ipostaze: (1) avem banii deja strânși sau (2) nu avem banii, dar avem intenția să investim. Pentru prima situație, decizia trebuie să fie una cugetată, gândită, eventual chiar așteptat și identificat un moment oportun în piață în care să ne convină să intrăm.

Putem încerca fonduri de indici de acțiuni, adică acele fonduri care investesc în cele mai lichide și mai mari companii din piață. Intrăm în fond, devenim bine diversificați și așteptăm rezultatul. Fondul încasează dividendele, noi ca investitori vedem creșterea valorii investiției, iar dacă piața acțiunilor crește ca atractivitate, vom avea și o creștere de valoare a acțiunii în sine. În mod fericit, obținem bucurie din două direcții.

Pentru cel de-al doilea scenariu, în general cel mai des întâlnit, lucrurile sunt, paradoxal, mai simple. Nu avem banii, dar vrem să investim și, știm cu toții, "repetiția este mama învățăturii". În investiții, chiar este! Simțim că ne atrag fondurile de acțiuni, vrem să investim periodic și fără să fim atenți la momentul oportun sau la vreun sfat prietenesc al celor din jur, atunci ne setam un serviciu de investiții recurente. Lună de lună, cu o sumă care să ne facă să ne simțim relaxați în alegere, investim în acțiuni. În primul rând, această obișnuință nu creează stress, sumele se virează automat către contul de investiție și, la final, generează satisfacție atunci când suma acumulată este mai mare decât cea investită. Dacă reușim să gândim pe termen lung, atunci rezultatul este cât se poate de clar. O minte focusată pe viitor și cu acțiuni calme în prezent, nu poate da greș.

În concluzie, pentru aceia dintre noi care își doresc mai mult, se gândesc la viitor, au mai multe sau mai puține economii și își doresc o viață cu obiceiuri sănătoase, investiția în fondurile de acțiuni este o soluție viabilă, cu mențiunea că orice bucurie necesită muncă. De această dată, însă, munca despre care vorbim nu este una fizică ci mai degrabă una mentală, determinarea pe termen lung și recurența (periodicitatea) investiției sunt cheia reușitei. Restul este doar economia, care în perioadele bune creează locuri de muncă pentru noi toți, care alegem să profităm de bunăstarea generată prin calitatea noastră de acționari. Investiți, așadar, periodic, cu liniște și gândire pe termen lung! ​

Un articol semnat de Aurel Bernat, CEO BT Asset Management, membru în boardul AAF

Articol susținut de AAF