Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF) reia, începând de astăzi, programul de educație financiară ”Economisește inteligent!”, în cadrul căruia specialiști din industria de asset management explică într-o manieră accesibilă publicului larg diferența dintre economisire și investiții, beneficiile diferitelor tipuri de investiții în fonduri sau cum să diminueze riscurile inerente oricărui proces investițional. Lansat în 2020, ”Economisește inteligent!” urmărește creșterea nivelului de informare și încredere a publicului în produsele industriei fondurilor de investiții.
- În ultimele 12 luni, industria fondurilor de investiții a înregistrat un plus de aproape 100.000 de noi investitori în industrie.
- Economisirea inteligentă, soluția de creștere a gradului de bunăstare financiară.
- Experții recomandă ca, lunar, 15-20% din venituri, să fie direcționate spre economisire inteligentă pe termen lung.
Experți în industria de profil dar și persoane care au ales să-și crească gradul de bunăstare financiară devenind investitori, vor explica pe parcursul următoarelor săptămâni diferența dintre economisire și investiție, mecanismul de funcționare a industriei fondurilor de investiții, care sunt pașii de parcurs de către o persoană care dorește să economisească inteligent, care sunt riscurile inerente oricărui tip de investiție dar și ce pot face pentru a diminua aceste riscuri.
Statistica prezentată de Asociația Administratorilor de Fonduri din România recent, în cadrul celei de-a treia ediții a Summitului AAF, a arătat că ultimele 12 luni au adus în piața fondurilor de investiții aproape 100.000 de noi investitori, un avans extrem de important ținând cont de contextul economic dominat de pandemie, în 2020.
În opinia reprezentanților Asociației, creșterea numărului persoanelor care înțeleg funcționarea industriei și a fondurilor de investiții poate fi o explicație a acestui avans fără precedent.
”Există mai mulți factori care au dus la creșterea accelerată a numărului de investitori și credem că o contribuție importantă a adus-o și programul 'Economisește inteligent', demarat anul trecut. După un an de zile de proiect, avem 100.000 de investitori în plus și, poate, și mai important este că avem aproape 2 miliarde de euro în administrare în plus față de anul trecut, apropiindu-ne de pragul de 50 de miliarde de lei. Prin modul în care am comunicat, am încercat să ne apropiem de oamenii care au cea mai mare nevoie de cunoștințe financiare”, a spus Horia Gustă, președintele AAF.
Chiar dacă investițiile în fonduri au crescut în ultimii ani, România este încă departe de economiile dezvoltate din vestul Europei. De exemplu, dacă în România sumele investite reprezintă 5% din PIB-ul țării, în Franța acestea reprezintă 95% din PIB, în Germania, 81% din PIB, iar în Austria, 59% din PIB.
”Prin intermediul proiectului 'Economisește inteligent', ne propunem deopotrivă să informăm publicul, să explicăm noțiuni care par complicate dar se bazează pe principii din viața cotidiană dar și să demontăm mituri despre economisire, unul dintre acestea fiind legat de prejudecata că economisirea este doar pentru persoanele cu venituri mari. Prin acest proiect, explicăm cum se pot face economii pe termen lung cu sume reduse de bani și ne dorim ca, la finalul programului, numărul celor care au încredere în fondurile de investiții și aleg această soluție de economisire inteligentă să continue să crească”, a explicat Jan Pricop, director executiv al AAF.
Cum facem un plan personal de investiții și câți bani economisim din veniturile lunare
Economisirea inteligentă a fost, de altfel, una dintre cele mai apreciate dezbateri și în cadrul Summitului AAF din acest an. Cine vrea să înceapă să economisească trebuie să-și facă mai întâi un plan personal de investiții și să determine propria toleranță la risc.
Dan Popovici, membru în boardul AAF, CEO OTP Asset Management, spune că trebuie să economisim astfel încât standardul de viaţă să nu ne fie afectat, adică sume mici, lunare, dar pe termen lung.
”Fiecare trebuie să aibă un plan personal de investiții și primul pas este să te uiți în portofel la ce venituri ai, la cheltuieli și la care dintre ele poți renunța: cât câștig, cât cheltuiesc, cât pun deoparte și pentru ce pun deoparte. Pentru că este extrem de important ca fiecare să-și identifice nevoile. Sunt nevoi pe termen scurt, de exemplu pentru vacanță, și nevoi pe termen lung, școala copiilor sau bani pentru pensie. Apoi, stabilești ce sumă de bani economisești, dar fără să-ți modifice standardul de viață. Un procent rezonabil ar fi 15-20% din venitul lunar. Și cel mai important este să economisești lunar și pe termen lung”, a spus Dan Popovici.
În opinia lui Aurel Bernat, membru în boardul AAF, CEO al BT Asset Management, cuvintele de ordine când vrem să econimisim inteligent sunt disciplină și perseverenţă, iar dobânda compusă este un factor cheie în procesul investiţional.
”În general, există două tipuri de investitori, cei care investesc sume mai mici în mod recurent şi cei care vin o dată cu o sumă mai semnificativă. Trebuie să avem în vedere perioadele în care se fac aceste investiţii, cu cât un client merge către o investiţie recurentă pe o perioadă mai lungă de timp, cu atât riscul pierderilor scade spre zero. În perioade de 15-20 de ani, randamentul dat de performanţa anuală este mai mare decât ceea ce reuşim să economisim, iar dobânda compusă ne ajută, chiar dacă nu o simţim. Cheia soluţiei înseamnă dobânda compusă, disciplina şi perseverenţa”, a spus Aurel Bernat.
Inflația reduce puterea de cumpărare și ”mănâncă” din banii economisiți, dar neinvestiți, a explicat Răzvan Szilagyi, CFA, CEO Raiffeisen Asset Management. Potrivit acestuia, războiul cu inflația se câștigă doar prin investiții pe temen lung, chiar dacă pe parcurs unele ”bătălii” se pierd.
Investiția pe termen lung ca soluție în ”bătălia” cu inflația este indicată și de Mihai Purcărea, CFA, CEO BRD Asset Management. ”S-a întâmplat frecvent în ultimii 10 ani ca inflația să fie mai mare decât dobânzile bancare, ceea ce înseamnă o scădere a puterii de cumpărare. De exemplu, în ultimii 4 ani, în România, un deponent bancar a pierdut în permanență putere de cumpărare din cauza inflației. Deși poate a plasat 100 de lei și are acum 103-104 lei, cu acești bani poate cumpăra mai puțin decât ar fi putut cu suma inițială”, a spus Mihai Purcărea, membru în boardul AAF.
Conform ultimului raport statistic, dat publicității de AAF, în România funcționau 122 de fonduri de investiții, erau înregistrați peste 515.000 de investitori iar nivelul activelor nete a fost de aproape 50 miliarde de lei (10 mld. euro).
Articol susținut de AAF
0
1
