Dupa finalizarea gazoductului Ungheni-Iasi, o mare parte din necesarul de gaze din Republica Moldova ar putea fi acoperita cu importurile din Romania, a afirmat Valeriu Lazar, viceprim-ministru si ministru al economiei din R. Moldova, dupa o intalnire cu omologul sau roman, Lucian Bode. "Cel putin pentru consumul din partea dreapta vom avea acoperire 100%", a spus Lazar adaugand ca pentru acest lucru este necesara liberalizarea pietei si conectarea la mari proiecte, precum Nabucco. La randul sau, Lucian Bode a spus ca pana acum a fost finalizat studiul de fezabilitate al gazoductului Ungheni-Iasi, iar in prezent se elaboreaza proiectul tehnic, acesta urmand sa fie executat pana in luna iunie. Vezi in text si care este stadiul negocierilor conventiilor semnate cu Federatia Rusa care au adus Romania in fata Curtii Europene de Justitie.

Conducta de transport gazeFoto: Hotnews

• In doua luni maxim, vor incepe exproprierile in vederea construirii conductei de interconectare Ungheni-Iasi care va avea o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an.
• Lucian Bode nu a precizat care sunt estimarile in privinta finalizarii constructiei gazoductului. De asemenea, nu a precizat nici daca Romgaz va livra gaze catre R. Moldova prin aceasta conducta.
• Anul trecut, aflat intr-o vizita in Romania, ministrul moldovean a declarat ca Moldova doreste sa inlocuiasca intre 15% si 30% din importurile din Rusia cu gaze care provin din surse alternative. In acest fel poate fi redusa dependenta de gazele rusesti. De aceea, Moldova urmareste cu mare interes proiectele in care este Romania implicata, precum AGRI sau Nabucco.

Pe de alta parte, constructia gazoductului este una dintre conditiile incluse intr-o conventie semnata in 1996 de Romania si Federatia Rusa in vederea suplimentarii cantitatilor de gaze rusesti livrate in Romania. Insa aceasta conventie semnata in 1996, alaturi de alta semnata in 1986, incalca legislatia comunitara, respectiv Regulamentului nr. 1775/2005 privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale (inlocuit in anul 2009 prin Regulamentul nr. 715/2009) care se aplica tuturor conductelor de transport de pe teritoriul Uniunii Europene, indiferent daca astfel de conducte furnizeaza efectiv gaze naturale intr-un anumit stat membru sau daca transporta gaze mai departe in aval.

Acesta este si motivul pentru care Romania a ajuns in fata Curtii Europene de Justitie. Pentru evitarea unui proces care s-ar putea finaliza cu amenzi usturatoare, Romania se afla in plina renegociere a acordurilor cu Federatia Rusa. Intrebat care este stadiul acestor negocieri, Lucian Bode a spus ca partenerii rusi vor fi invitati la o discutie, "intr-un viitor foarte apropiat".

"Printr-un memorandum in Guvernul Romaniei s-a stabilit o comisie care sa gestioneze aceasta sesizare de la Curtea Europeana de Justitie. Am finalizat raportul si asteptam punctul de vedere urmand sa-l transmitem partenerilor din Federatia Rusa, dupa care sa-i invitam la o discutie intr-un viitor foarte apropiat. Cred ca in nu mai mult de 2 luni, sper sa avem raspunsul pe marginea documentelor prezentate de comisia de lucru din Romania pe baza caruia sa adoptam discutiile cu Federatia Rusa", a spus ministrul economiei.

In noiembrie anul trecut, Comisia Europeana a decis sesizarea Curtii Europene de Justitie pentru incalcarea de catre Romania a prevederilor unui regulament CE privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale. Reprezentantii Ministerului Economiei sustin ca pana in prezent nu au primit cererea de chemare in judecata, dar o asteapta. Aceasta trebuie mai intai transmisa Grefei Curtii de Justitie. Dupa ce vor primi cererea de chemare in judecata, autoritatile vor initia demersurile de stabilire a pozitiei statului roman. Insa potrivit informatiilor HotNews.ro, Romania nu se poate alinia normelor UE fiind constransa de doua Conventii semnate in 1986 si 1996 cu Federatia Rusa. Conventiile au fost denuntate, dar continua sa produca efecte pana in 2015, respectiv 2016.

• Pe 24 noiembrie 2011, in cadrul reuniunii Colegiului Comisarilor, s-a luat decizia sesizarii Curtii de Justitie a UE (CJUE) in cauza 2009/2193- actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor pentru incalcarea de catre Romania a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale.
• Romania a ajuns la Curtea Europeana de Justitie pentru ca doua conventii semnate cu multi ani in urma cu Rusia blocheaza accesul tertilor la conductele de gaze care tranziteaza Romania. Practic, nimeni in afara de Gazprom nu poate avea acces la conducta de tranzit Isaccea - Negru Voda (printre trei fire de tranzit), chiar daca nu este folosita nici jumatate din capacitate."Practic, conducta este rezervata de Gazprom si nimeni nu se poate intepa la ea ca sa realizeze exporturi, de exemplu", spun surse din sector.
• Romania a reusit sa denunte aceste conventii la sfarsitul anului trecut. Insa, conform prevederilor respectivelor conventii, acestea continua sa produca efecte pana in anul 2015, respectiv anul 2016. Astfel, un proces la Curtea Europeana de Justitie este inevitabil. In cazul in care pierde, Romania ar putea plati amenzi uriase.

Dupa intalnirea cu ministrul roman, Valeriu Lazar a spus, facand referire la posibile litigii, ca Republica Moldova se ofera sa fie mediator in relatia dintre Romania si Federatia Rusa. "Noi am scos in evidenta oportunitatea ca Republica Moldova sa medieze relatiile cu Federatia Rusa. Noi ne putem oferi aceste servicii. Ne simtim destul de confortabil in relatia cu Federatia Rusa.", a spus Lazar.

Costul gazoductului Ungheni-Iasi este estimat la circa 20 milioane euro. Un grup de lucru comun a selectat un traseu estimativ cu o lungime totala de 40 km, dintre care 31 km- pe teritoriul Romaniei si 9 km - pe teritoriul Republicii Moldova.

Gazoductul Ungheni-Iasi va fi construit cu o sustinere financiara din partea Uniunii Europene in cadrul Programului de cooperare transfrontaliera Moldova-Romania. Conform prevederilor, in realizarea proiectului vor fi implicate companiile Transgaz (Romania) si Moldovagaz (Republica Moldova).

Costul estimativ al proiectului se ridica la 20 de milioane de euro. O parte din fondurile necesare, in suma de 7 mil. euro urmeaza a fi alocate de catre Comisia Europeana prin intermediul Programului Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova, 3 mil. euro pentru Republica Moldova si, respectiv, 4 mil. euro pentru Romania.

Constructia gazoductului reversibil a fost agreata si inclusa in Protocolul de colaborare moldo-roman din 24 mai 2010 si in Memorandumul dintre Ministerul Economiei al Republicii Moldova si Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri al Romaniei, din 25 octombrie 2010. Scopul principal al gazoductului este de a asigura o sursa alternativa de livrare a gazelor naturale in sistemele de transport gaze ale ambelor tari.