"Fracturarea hidraulica: mai usor de zis decat de facut in Romania" este titlul unui articol de pe blogul Financial Times, beyondbrics, semnat de Kester Eddy. Acesta analizeaza un raport elaborat de KPMG, care prezinta situatia explorarii gazelor de sist in Europa Centrala si de Est.

Aproape toate statele din regiunea Europei Centrale si de Est doresc energie la preturi accesibile, insa unii dintre localnici nu vad lucrurile la fel.

Conceptul "Nimby"( not in my back yard), ajutat de tehnologia moderna, este foarte activ in regiune. Si politicienii iau nota de acest lucru.

Partial, acesta este motivul pentru care noul guvern din Romania, condus de primul ministru de centru-stanga, Victor Ponta, a impus un moratoriu privind explorarea si extragerea gazelor de sist, la sfarsitul lunii trecute.

A existat o serie de proteste zgomotoase, inclusiv in Estul "infometat" de locuri de munca din Romania, unde o campanie a fost desfasurata impotriva deciziei fostului guvern de a oferi Chevron, compania petroliera americana, licenta de a explora potentialele depozite de gaze de sist din Barlada, aproape de granita cu Moldova.

Pe site-ul sau, Chevron a spus ca a castigat mai multe licente de explorare pentru o suprafata totala de circa 9.000 de kilometri patrati, in nord-estul si sud-estul regiunii Dobrogea, aproape de frontiera cu Bulgaria.

Intrebat cum comenteaza situatia actuala din Romania, compania a raspuns printr-o declaratie:

"Chevron se angajeaza sa lucreze cu guvernul pentru a raspunde oricarei ingrijorari legate de dezvoltarea gazului natural in Romania", spune compania, care adauga ca exploatarile de acest gen realizate in trecut dovedesc faptul ca au fost realizate "intr-o maniera sigura si responsabila fata de mediu inconjurator."

Deloc surprinzator, nivelul de confuzie este ridicat. Este neclar daca moratoriul asupra explorarii (si extractia/productia) este in prezent in vigoare si ce cuprinde acesta cu exactitate.

Un analist roman a spus pentru beyondbrics: "Noul guvern a amanat toate contractele, probabil pentru ca acestea erau proiectele de casa ale presedintelui Basescu. Legaturile mai stranse cu Rusia si companiile locale producatoare de petrol inseamna o amanare mai lunga

a proiectelor de fracturare. Foarte multe depind de abordarea utilizata de Chevron si alte companii interesate. Toate potentialele depozite de gaze de sist sunt amplasate in regiuni dominate de actuala coalitie, asadar modul de percepere al opiniei publice va fi de asemenea important."

Guvernul lui Ponta cu siguranta nu a exclus definitiv dezvoltarile acestei industrii, afirmand ca va ridica moratoriul daca studiile legate de fracturare dovedesc ca metoda e sigura din punct de vedere al mediului.

Ultimele actiuni ale Romaniei au venit prea tarziu pentru a fi incluse in studiul regional al KPMG; tara importa in prezent mai putin de 20 de procente din gazul consumat, desi cererea este in crestere.

Cu toate acestea, Steve Butler, director la KPMG in Ungaria pentru energie si co-autor al raportului, a spus ca asfel de evolutii sunt doar parte a cursei pentru procesul de trecere la o forma moderna de valorificare a energiei.

"Una dintre descoperirile cheie este ca reglementarea mediului cu privire la gazele de sist este in cea mai mare parte o istorie in desfasurare in regiune, si mai multe state (inclusiv Romania) trebuie sa isi defineasca cum vor reglementa (si taxa) extragerea gazelor de sist", a spus acesta.

In plus, faptul ca au existat mai multe schimbari de guvern in regiune in aceasta primavara, cu noi partide politice care au venit la putere, arata inevitabil ca pozitia tarii referitoare la gazele de sist s-ar putea schimba. Acesta poate avea impact asupra abordarii investitorilor privati si nivelului investitiilor in orice tara.

"Cu certitudine, schimbarea recenta de guvern in Romania a condus la o modificare a politicii. Ramane de vazut cat de mult va dura moratoriul si daca poate fi schimbat din nou ca rezultat al unor studii ulterioare sau printr-o alta posibila schimbare de guvern", a declarat Butler.

Vom astepta si vom vedea, conchide autorul articolului blogului FT, beyondbrics.