​Toate contractele denuntate de Hidroelectrica ar trebui sa fie facute publice deoarece ar putea contine informatii foarte valoroase, inclusiv pentru justitie, a declarat intr-un interviu acordat HotNews, Otilia Nutu, expert in energie si infrastructura transporturior la Expert Forum. Potrivit acesteia, contractele ar putea arata "cum s-a furat de la stat intr-o complicitate generalizata". Otilia Nutu mai spune ca exista "riscul sa apara tentatii" in vederea incheierii unor noi contracte in afara bursei. "Suntem in fata unei campanii electorale, este foame mare de resurse, asa ca exista riscul acesta sa apara tentatii", a spus Otilia Nutu.

Otilia NutuFoto: Hotnews

In ultima luna, Hidroelectrica a denuntat sase contracte bilaterale din 10. Dar, chiar daca au fost anulate, aceste contracte nu au fost facute inca publice. Intrebat de HotNews daca vor publicate, Remus Vulpescu, administratorul special al Hidroelectrica si seful Oficiului pentru Participatiile Statului si Privatizare in Industrie (OPSPI), a raspuns ca "aceste contracte nu sunt clasificate".

Principalele declaratii ale Otiliei Nutu

Cat de benefica a fost pentru Hidroelectrica intrarea in insolventa? Putem spune ca intrarea in insolventa a fost benefica abia in momentul in care se finalizeaza acest proces. Trebuie sa vedem ce va face cu cantitatile care sunt eliberate din aceste contracte, daca vor fi toate puse pe bursa, le ce preturi se vor tranzactiona si daca va reusi, intr-adevar, Hidroelectrica sa se repuna pe picioare. Deocamdata acesta este un prim pas si este un pas foarte bun, insa riscurile raman in continuare.

Care sunt riscurile intrarii in insolventa? Una dintre temeri este ca ar fi ca ar putea sa se incerce incheierea unor contracte, cum a fost cel cu Mittal in care cerea o cantitate foarte mare de energie pe piata. Hidroelectrica a fost singura companie care oferea acea cantitate la un pret foarte mic. Se pot incerca anumite contracte in afara bursei in intregime. Mai pot fi lucruri care s-au mai incercat anul acesta si au fost blocate de Fondul Monetar International si de Fondul Proprietatea. Deci, pana cand nu vom vedea ca toate contractele noi se incheie in mod transparent si sunt publicate fara clauze secrete sau ascunse prin cine stie ce sertare, nu vom putea sa fim siguri. Acum totusi suntem in fata unei campanii electorale, este foame mare de resurse, asa ca exista riscul acesta sa apara tentatii.

Trebuie publicate contractele bilaterale? Toate contractele denuntate trebuie sa fie facute publice, pentru ca in acele contracte exista informatii foarte valoroase si ati vazut cat de mare a fost interesul publicului pentru acel contract (n.red. contractul cu Energy Holding care a fost publicat de Nasul TV) si cat s-a discutat pe acel subiect. Practic, din acele contracte se vede exact modul in care s-au facut afacerile cu Hidroelectrica in ultimii zece ani, se vede cum s-a furat de la stat intr-o complicitate generalizata.

Retelele cele mai mari care castiga foarte multi bani din contractul cu statul sunt transpartinice si din cauza aceasta justitia este acum o miza foarte mare. Publicarea acelor contracte ar ajuta si justitia, eventual, daca nu au avut acces pana acum, sa vada care sunt cei care au semnat, dupa care sa-i intrebe pe fiecare in baza caror documente si in baza ordinelor cui au semnat aceste contracte in defavoarea Hidroelectrica. Cu siguranta exista clauze similare (n.red. ca cele din contractul cu Energy Holding) si in cazul celorlalte contracte, pentru ca toate au fost in aceeasi categorie de contracte dezavantajoase pentru Hidroelectrica. In iarna, FMI a cerut o analiza din partea Ministerului Justitiei si Ministerului Economiei cu posibilitatea de renegociere si de reziliere a acestor contracte. Aceasta analiza nu s-a primit pentru niciunul dintre contracte. Probabil ca toate contractele seamana cu ce am vazut la Energy Holding.

In ce masura ar trebui Alro sa beneficieze de tratament preferential? Eu cred ca in cazul Alro si in cazul vechilor contracte pe care le-au avut cu Mittal, lucrurile stau chiar mai simplu decat in cazul traderilor. Aceasta pentru ca existao investigatie inceputa de Comisia Europeana pentru ajutor de stat ilegal. Si spre deosebire de traderi care pot sa-si inchida maine pravalia si pleaca din tara, Alro si cu Mittal au aici fabrici pe care nu le pot inchide si sa plece imediat. Deci, daca se va constata ca Alro a primit ajutor de stat ilegal si este foarte probabil ca aceasta sa fie concluzia investigatiei Comisiei Europene, Alro va fi obligata sa restituie banii din urma. Deci, dupa parerea mea nu este in avantajul Alro sa continue sa ceara un pret mult sub piata. Toata lumea, cred eu, a cazut de acord ca exista preturi care sunt preturi de piata, preturile din bursa OPCOM sunt foarte apropiate de preturile de pe celelalte burse de energie. De aceea, nu inteleg de ce unul dintre cumparatori ar trebui sa beneficieze de tratament preferential fata de toata cealalata parte a economiei romanesti. E adevarat ca Alro este o companie mare care consuma foarte multa energie electrica. Insa din cauza ca Alro beneficiaza de un asemenea contract, poate un alt producator cu si mai multi angajati nu beneficiaza de conditii similare. Unde tragem aceasta linie? Si tocmai faptul ca exista aceasta investigatie din partea Comisiei Europene ne arata ca lucrurile nu sunt corecte.

Vanzarea unor pachete mici de energie pe bursa pot fi garantii viabile pentru banci? In primul rand, Hidroelectrica nu a participat pana acum cateva zile la Bursa OPCOM, in afara de Piata Zilei Urmatoare (PZU). Asa ca trebuie sa invete in perioada urmatoare cum se pot face contractele in asa fel incat sa obtina cele mai bune preturi. Este foarte bine ca Hidroelectrica a inceput acest lucru cu contracte mici. Trebuie sa testeze intai piata, sa vezi cati cumparatori ai avea la pachete destul de mici, pentru ca daca pui un pachet mare pe care il pui pe bursa, s-ar putea sa fie un singur cumparator interesat si sa ofere un pret mai mic decat daca ai da 10 contracte la cantitati mai mici si sa vina mult mai multi cumparatori. Hidroelectrica, dupa parerea mea, nu are nevoie de garantii foarte mari pentru aceste imprumuturi la banci pentru ca daca se repune pe picioare, practic ar fi o companie foarte viabila. Si nu-si pune nimeni problema ca Hidroelectrica sa nu fie in stare sa restituie un imprumut. Ea a reusit sa supravietuiasca in conditiile in care toate energia pe care o produce este vanduta la preturi mult mai mici decat ar putea sa fie obtinute. Deci, pe masura ce Hidroelectrica va pune aceste cantitati pe bursa, increderea bancilor se va baza pe rezultatele profitabile ale Hidroectrica. Nu au nevoie de o garantie printr-un contract foarte lung. Pe de alta parte, Hidroelectrica va putea sa faca si contracte lungi prin bursa. OPCOM da posibilitate sa faci contracte multianuale, se pot face conditii de preturi. De exemplu, poti sa pui un pret care sa fie corelat cu indicii de pret din bursa, asa cum se intampla si in alte parti. Si in viitor vor aparea si instrumente financiare asa cum sunt in bursele de energie din strainatate. Ele trebuie sa intre si in Romania din 2013. OPCOM are in pregatire astfel de instrumente.

In ce masura ar putea fi afectata listarea Hidroelectrica de insolventa? Depinde cum va fi gestionat intregul proces. A fost o masura foarte riscanta de la bun inceput si lucrurile s-au resimtit mult dincolo de Hidroelectrica. Am vazut ca a scazut si ratingul Transelectrica, au intrat bancile in panica. De acum incolo va exista o atentie foarte mare care se va acorda Hidroelectrica si de catre finantatorii internationali si de catre mediul de afaceri. Insa, daca procesul va fi gestionat bine si toate contractele se vor face asa cum trebuie, nu ar trebui sa apara ca o pata neagra, ci dimpotriva. Cei care ar investi in Hidroelectrica vad ca vechea problema care a capusat Hidroelectrica ani de zile a disparut.

Cum va fi rezolvata problema contractelor incheiate cu termocentralele la preturi foarte mari? Acele contracte au fost justificate prin faptul ca Hidroelectrica era blocata de acele contracte pe termen lung de vanzare. Daca nu reusea sa produca suficient trebuia sa cumpere din alta parte ca sa acopere obligatiile contractuale. Acesta este si argumentul pe care l-a adus Energy Holding atunci cand a contestat forta majora. Prin asta s-a facut doua lucruri. Baietii destepti au beneficiat de aceleasi cantitati de energie, indiferent ca ploua sau nu ploua. Practic, nu si-au asumat niciun risc. Pe de alta parte, Hidroelectrica oferea, de fapt, o subventie incrucisata centralelor celor mai ineficiente. Acum, practic, nu mai exista aceasta scuza. Cred ca nu ar mai trebui sa se intample asa ceva. Pe de alta parte, subventiile incrucisate, adica ceea ce se intampla pana acum ca Hidroelectrica lua scump si vindea ieftin pentru a intretine in viata aceste centrale ineficiente sunt, in mod explicit, interzise de Legea Energiei.Daca va uitati in vechile rapoarte ale administratorilor de la Hidoelectrica, o sa vedeti acolo ca ele sunt justificate cumva, se incerca sa se dea o oarecare aparenta de legalitate prin faptul ca s-ar putea candva asa se infiinteze campionii integrati. Trebuiau sa se justifice cumva legal, desi erau explicit interzise.