​România va demara negocierile cu Rusia asupra unui proiect de conventie cu Federatia Rusa privind transportul gazelor naturale pe teritoriul romanesc, potrivit unui memorandum aprobat miercuri de Guvern. In spatele acestor negocieri se afla o situatie complexa. De aceste negocieri depinde soarta Romaniei in fara Curtii Europene de Justitie. Mai precis, Romania a ajuns la Curtea Europeana de Justitie pentru ca doua conventii semnate cu multi ani in urma cu Rusia blocheaza accesul tertilor la conductele de gaze care tranziteaza teritoriul romanesc.

Conducta de transport gazeFoto: Hotnews

Potrivit informatiilor HotNews.ro, Romania nu se poate alinia normelor UE fiind constransa de doua Conventii semnate in 1986 si 1996 cu Federatia Rusa. Cele doua conventii incalca legislatia comunitara, respectiv Regulamentul nr. 1775/2005 privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale (inlocuit in anul 2009 prin Regulamentul nr. 715/2009) care se aplica tuturor conductelor de transport de pe teritoriul Uniunii Europene, indiferent daca astfel de conducte furnizeaza efectiv gaze naturale intr-un anumit stat membru sau daca transporta gaze mai departe in aval.

In aceste conditii, pe 24 noiembrie 2011, in cadrul reuniunii Colegiului Comisarilor, s-a luat decizia sesizarii Curtii de Justitie a UE (CJUE) in cauza 2009/2193- actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor pentru incalcarea de catre Romania a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale.

  • Practic, nimeni in afara de Gazprom nu poate avea acces la conducta de tranzit Isaccea - Negru Voda (printre trei fire de tranzit), chiar daca nu este folosita nici jumatate din capacitate."Altfel spus, conducta este rezervata de Gazprom si nimeni nu se poate intepa la ea ca sa realizeze exporturi, de exemplu", spun surse din sector.

Romania a reusit sa denunte aceste conventii la sfarsitul anului trecut. Insa, conform prevederilor respectivelor conventii, acestea continua sa produca efecte pana in anul 2015, respectiv anul 2016. Astfel, un proces la Curtea Europeana de Justitie este inevitabil. In cazul in care pierde, Romania ar putea plati amenzi uriase.

Mai departe, pentru rezolvarea situatiei, Romania trebuie sa poarte discutii atat cu Federatia Rusa, cat si cu Bulgaria, care este, de asemenea, parte in proces ca acuzat (n.red. conducta Isaccea-Negru Voda tranziteaza si Bulgaria).

De altfel, si in scrisoarea de intentie catre FMI se precizeaza ca "vom accelera negocierile in derulare pentru Acordul Interguvernamental pentru Gaze Naturale (IGA) cu Rusia si ne vom stradui de asemenea sa luam masuri pentru diversificarea ofertei de gaze".

Romania va fi reprezentata in fata Curtii Europene de Justitie de Razvan Radu, subsecretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Europene (MAEur).

In luna iulie 2012, reprezentantii Ministerului Economiei spuneau ca nu au primit cererea de chemare in judecata, dar o asteapta, aceasta trebuind mai intai transmisa Grefei Curtii de Justitie. Imediat dupa ce vor primi cererea de chemare in judecata, autoritatile vor initia demersurile de stabilire a pozitei statului roman. Pozitia respectiva va fi transmisa CJUE pe calea memoriului in aparare.

Ulterior, Ministerul Afacerilor Europene a precizat ca reprezentantii Comisiei Europene au luat decizia formala, in ianuarie 2012, de a amana sesizarea Curtii Europene de Justitie si, prin urmare, pe rolul sau nu exista aceasta o asemenea actiune. "CJUE nu a fost insa sesizata intrucat, in decembrie 2011, Romania a denuntat conventiile bilaterale incheiate in anii 1986 si, respectiv 1996, intre guvernul roman si cel rus. In aceasta situatie, la 26.01.2012 Comisia Europeana a luat decizia formala de a amana sesizarea CJUE si a anuntat ca asteapta progrese in stabilirea unui nou acord privind transportul gazelor naturale compatibil cu Regulamentul (CE) nr. 1775/2005", arata Ministerul Afacerilor Europene.