STIRE ACTUALIZATA Curtea de Apel Bucuresti a judecat, joi, 4 octombrie, recursurile depuse de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si sindicatul Hidrosind impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti din 20 iunie pentru declansarea procedurii de insolventa a companiei Hidroelectrica. Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, sustine ca acesti "baieti destepti" critica decizia Tribunalului Bucuresti pe considerente de ordin procedural, incercand in acelasi timp sa acrediteze ideea ca Hidroelectrica nu s-ar afla in insolventa, aceasta procedura fiind deschisa doar cu scopul de denuntare a contractelor bilaterale. Borza mai spune ca in cazul in care Curtea de Apel va admite recursurile, Hidroelectrica ar putea intra in faliment. CAB a discutat apelurile si a amanat pronuntarea pentru 11 octombrie.
Potrivit Mediafax, la termenul de joi al procesului, au fost prezenti in sala Remus Borza, seful firmei Euro Insol (administratorul judiciar al Hidroelectrica), avocatii recurentilor Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Hidrosind, dar si fostul sef al OPSPI, Remus Vulpescu.
Reprezentantii Hidrosind au aratat ca recursurile trebuie admise pentru ca angajatii sa-si poata primi in continuare salariile, in vreme ce reprezentantul Euroinsol a solicitat mentinerea deciziei Tribunalului. Fostul sef al OPSPI, Remus Vulpescu, a declarat ca sunt sanse foarte mari pentru salvarea companiei, in urma reorganizarii, si ca unii reprezentanti sindicali ii sprijina pe "baietii destepti" din energie.
Instanta a ramas in pronuntare in acest caz, urmand sa decida peste o saptamana daca mentine sau daca inchide procedura insolventei Hidroelectrica.
"In situatia in care Curtea de Apel Bucuresti va admite recursurile 'baietilor destepti', hotararea de deschidere a insolventei Hidroelectrica va fi anulata, cu consecinta repunerii partilor in situatia anterioara, deci a reactivarii contractelor bilaterale incheiate cu cei zece traderi. Avand in vedere ca la 20 iunie 2012 obligatiile contractuale asumate de Hidroelectrica totalizau 19,8 TWh si ca productia din 2012 nu va depasi 12 TWh, in conditiile de seceta prelungita, societatea va fi in imposibilitate de a-si indeplini obligatiile contractuale, cu consecinta intrarii in faliment", precizeaza Remus Borza printr-un comunicat de presa.
Potrivit acestuia, "baietii destepti" utilizeaza diverse tertipuri avocatesti. "Astfel, Alpiq RomIndustries si Alpiq RomEnergie au formulat o serie de cereri de stramutare a dosarului de insolventa la Inalta Curte de Casatie si Justiei incercand sa obtina stramutarea dosarului de pe rolul Tribunalului Bucuresti pe rolul unei alte instante din tara. Conform informatiilor de pe portalul Inaltei Curtii, pe rolul instantei sunt inregistrate patru astfel de dosare, in care apar aceleasi parti si care au acelasi obiect. Avand in vedere identitatea de obiect, cauza si parti, cele patru cereri trebuiau conexate intr-un singur dosar. Surprinzator, s-au format patru dosare cu termene de judecata in patru zile diferite: 10, 11, 16 si 18 octombrie 2012. Ratiunea pentru care s-au format un numar de patru dosare cu termene de judecata la date diferite in condiile in care se cere stramutarea unui singur dosar si anume acela al insolventei Hidroelectrica este probabil aceea de a-si maximiza sansele, avand in vedere ca fiecare dosar va fi solutionat de un alt magistrat".
Remus Borza spune ca argumentele "baietilor destepti" sunt contrazise de concluziile Raportului asupra cauzelor insolventei intocmit de administratorul judiciar, dar si si de tabelul preliminar al creantelor, in care sunt inregistrati 381 de creditori cu o valoare totala a creantelor solicitate de 5,49 miliarde lei, din care 3,5 miliarde lei admise, 0,8 miliarde lei admise sub conditie si 1,1 miliarde lei respinse.
Raportul identifica noua cauze care au generat insolventa Hidroelectrica si care au provocat pierderi de peste 2 miliarde euro:
- contractele de furnizare energie electrica catre "baietii destepti"
- cumpararea de energie electrica de la producatorii termo si revanzarea acesteia sub pretul de achizitie
- cresterea pretului apei uzinate de peste 4 ori intr-un singur an
- contracte paguboase de mentenanta incheiate cu Hidroservurile
- managementul defectuos
- seceta prelungita
- nesustenabilitatea contractului colectiv de munca raportata la indicatorii economico-financiari ai societatii
- vanzarea de energie electrica in piata reglementata sub pretul de cost
- derularea unor proiecte de investitii cu componenta energetica secundara.
Alpiq RomEnergie si Alpiq RomIndustries aveau incheiate cu Hidroelectrica contracte de furnizare energie electrica, la preturi net inferioare pretului pietei, prelungite pina in 2018. "In timp ce Hidroelectrica a inregistrat o pierdere de 109 milioane lei in 2011, firmele Alpiq au realizat in 2011 un profit de peste 43 milioane lei cu numai 12 angajati. Diferenta dintre pretul de cost al MWh produs de Hidroelectrica si pretul pietei era transferata ca profit in conturile traderilor in timp ce Hidroelectrica acumula datorii de peste 1 miliard euro. Doar din derularea celor doua contracte cu Alpiq, Hidroelectrica a inregistrat o pierdere de peste 850 milioane lei", spune Remus Borza.
- In vara au fost denuntate 6 contracte din 10: Cu Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, doua cu Energy Financing Team (EFT) si cu Euro-Pec. Alte 4 contracte, cu Alro, Electromagnetica, Elsid si Electrocarbon, au fost renegociate, fiind incheiate noi acorduri.
2
3
