Romania are rezerve de gaze de sist de 1.444 miliarde de metri cubi, estimeaza Administratia americana pentru informatie in domeniul energiei (EIA), in conditiile in care rezervele dovedite de gaze se plaseaza la 113 miliarde metri cubi, iar consumul anual este de aproximativ 14 miliarde metri cubi, scrie agentia Mediafax.

Romania consuma anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurata in proportie de 80% din productia interna. Diferenta este importata din Rusia, prin intermediari, la preturi ridicate.

Astfel, agentia guvernamentala americana estimeaza ca Romania are rezerve de gaze de sist recuperabile tehnic (nedescoperite, care ar putea fi accesate cu tehnologia existenta) de 51.000 miliarde picioare cubice (cubic feet), adica 1.444 miliarde metri cubi.

Potrivit EIA, rezervele dovedite de gaze naturale ale Romaniei erau estimate la inceputul acestui an la 4.000 miliarde picioare cubice, echivalentul a 113 miliarde metri cubi.

Romania se plaseaza pe locul al treilea in UE privind rezervele de gaze de sist, dupa Polonia (4.190 miliarde metri cubi) si Franta (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA.

In ceea ce priveste petrolul prins sub formatiuni de roca de sist in Romania, EIA estimeaza un volum de 300 milioane de barili, fata de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zacaminte.

Astfel, potrivit estimarilor institutiei americane, explorarea zacamintelor de sist ar creste cu 50% rezervele de petrol ale Romaniei si de peste 10 ori rezervele de gaze naturale.

In Europa, excluzand Rusia si Ucraina, rezervele nedescoperite de gaze de sist sunt estimate de EIA la un total de 13.308 miliarde metri cubi, de peste 3 ori mai mult fata de rezervele dovedite estimate la 4.105 metri cubi.

Dupa Polonia, Franta si Romania, in topul rezervelor de gaze de sist din Europa urmeaza Danemarca (906 miliarde metri cubi), Marea Britanie si Olanda (736 miliarde metri cubi fiecare), Bulgaria si Germania (481 miliarde metri cubi fiecare), respectiv Suedia (283 miliarde metri cubi) si Spania (226 miliarde metri cubi).

Rusia are de asemenea rezerve subtantiale de gaze de sist, estimate la 8.126 miliarde metri cubi, volum de cateva ori mai mic fata de rezervele conventionale ale tarii.

Ucraina are rezerve de gaze de sist estimate la 3.624 metri cubi, potrivit raportului.

Raportul releva ca aproximativ 10% din rezervele globale de petrol si aproape o treime din rezervele de gaze naturale se gasesc in zacaminte situate sub formatiuni de roci de sist, in Statele Unite si alte 41 de tari unde explorarea acestor depozite este in fazele initiale.

SUA detine cele mai mari rezerve de gaze de sist din lume, urmata de China, Argentina, Algeria, Canada si Mexic. In privinta petrolului din zacaminte de sist, Statele Unite sunt urmate de Rusia, China, Argentina si Libia.

In Romania, grupul american Chevron detine mai multe licente de explorare a zacamintelor de gaze de sist, in judetul Vaslui si in Dobrogea.

Chevron intentioneaza sa inceapa in a doua jumatate a acestui an forarea unui put de explorare a gazelor de sist in judetul Vaslui si va initia studii seismice pentru cele trei perimetre din judetul Constanta.

Industria gazelor de sist este contestata de activistii de mediu, care sustin ca accesarea zacamintelor, mai greu accesibile fata de depozitele traditionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substante chimice.

SUA a devenit cel mai mare producator de gaze naturale din lume si si-a asigurat securitatea energetica prin exploatarea la scara larga a zacamintelor de sist, printr-un proces tehnic considerat periculos pentru mediu.