​Dupa aprobarea Hotararii de Guvern privind memorandumul cu Rompetrol, toata lumea astepta urmatorul pas: plata celor 200 de milioane de dolari promisi de compania petroliera contra celor 26,69% din actiuni. De altfel, chiar compania a anuntat printr-un comunicat ca este pregatita sa transfere cei 200 de milioane dolari. Lucrurile nu sunt insa asa simple. Contactat de HotNews.ro, Gabriel Dumitrascu, director de privatizare in cadrul Departamentului pentru Energie, a spus ca este necesara o procedura de privatizare, la care sa participe cine doreste. Daca va avea loc, licitatia se va desfasura dupa 15 iulie.

Rafinaria PetromidiaFoto: Rompetrol

Intrebat de ce a fost prevazuta in memorandum suma de 200 de milioane dolari pentru 26,69% in conditiile in care urma o procedura de privatizare, Dumitrascu a spus ca atat s-a angajat Rompetrol Group sa plateasca in cazul unei licitatii. Gabriel Dumitrascu este convins ca nu va veni nicio alta companie sa ofere mai mult de atat, deoarece este oricum mult peste valoarea de piata. Intr-adevar, ar fi 200 milioane dolari ar fi peste valoarea actuala de piata in conditiile in care o actiune se tranzactioneaza cu 0,048 lei, in timp ce valoarea nominala este de 0,1000 lei. Pe de alta parte, este mult sub valoarea obligatiunilor pe care Rompetrol nu le rascumparase si care au fost transformate intr-un pachet de actiuni de 44,69% cu care statul roman s-a vazut nevoit sa intre in actionariatul Rompetrol.

Tranzactia nu este certa, fapt recunoscut si de autoritati. "Esenta tranzactiei complexe dintre statul romnan si Rompetrol Group este ca, in cazul in care actiunile sunt achizitionate de catre acesta din urma, atat statul roman cat si Rompetrol Group sa actioneze pentru urmatorii ani intr-un parteneriat efectiv si eficient, caracterizat prin mentinerea de catre statul roman a unei participatii reziduale nediluate de 18% din capitalul social al Rompetrol Rafinare si constituirea si operarea Fondului", se arata intr-o expunere de motive.

  • Gabriel Dumitrascu a spus ca in cazul in care s-ar fi continuat litigiile si ar fi castigat statul roman, Rompetrol ar fi intrat in insolventa, creanta de 600 milioane dolari ar fi crescut un miliard cu tot cu dobanzi si penalitati, la care s-ar fi adaugat si datoria actuala de 800 milioane. Cu asemenea sume, Rompetrol ar fi ajuns in faliment, iar statul nu ar mai fi putut incasa 1,2 miliarde dolari din taxe si impozite, este convins Dumitrascu. Reamintim ca statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei  Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%, in contul creantei de 600 milioane dolari.

Primul pas in vederea respectarii memorandumului si cel mai sigur, de altfel, este renuntarea din partea statului roman la toate litigiile pe care le are cu Rompetrol. Din acel moment, indeplinirea celorlalte obligatii devine incerta. Dumitrascu a spus ca nu poate fi organizata mai devreme de 15 iulie licitatia pentru ca Departamentul pentru Energie trebuie sa pregateasca alte privatizari asumate in fata FMI (n.red. Hidroelectrica, CE Oltenia, Electrica).

In afara de cea referitoare la navzarea pachetului de 26,69%, o alta prevedere din memorandum care ramane sub semnul intrebarii este cea referitoare la realizarea unei investitii de pana intr-un miliard de dolari intr-o perioada de 7 ani. In primul rand, nu este precizat niciun termen pentru demararea acestor investitii, iar in al doilea rand Rompetrol Group este cel care decide cum si unde se vor face investitiile. In al treilea rand, Rompetrol are planuri de afaceri pe cinci ani realizate inca din 2012 pentru perioada 2013-2017 in care sunt incluse investitii in alte state.

Rompetrol avea un plan de afaceri inca dinainte de a fi incheiat acest memorandum, asa ca o parte din investitii oricum ar fi fost facute chiar si fara memorandum. "Grupul are un plan de afaceri pe cinci ani care are in vedere planurile de dezvoltare in special impactul proiectului de extindere a rafinariei", se arata in raportul de audit pe 2012 al companiei. "Strategia 2013-2017 este amestec de proiecte de optimizare a costurilor de productie si extinderea retelei de retail. Strategia 2013-2017 are urmatoarele obective principale de activitate: Sa se extina operatiunule de distributie in tarile din jurul Marii Negre, pentru a beneficia de integrarea pe verticala cu operatiunile de rafinare in vederea imbunatatirii performantei financiare; Grupul intentioneaza dezvoltarea rapida a pietei de retail in zona Marii Negre. Grupul intentioneaza sa se extina de pietele in care este activ in prezent (Romania, Bulgaria, Ucraina, Moldova si Georgia) si sa inceapa operatiuni in Turcia", se mai arata in raport.

De aici reiese ca Rompetrol intentioneza, cel putin asa arata raportul pe 2012, sa faca investitii si in alte tari in care opereaza deja si sa inceapa operatiuni in Turcia. Ramane de vazut cat va fi investit in Romania.

Rompetrol a investit deja in Romania destul de mult, circa 2 miliarde de dolari in perioada 2007-2012 pentru modernizarea modernizarea rafinariei. Pentru respectarea prevederilor din memorandum, Rompetrol sustine ca a identificat deja 2 proiecte majore (aproximativ 350 milioane dolari), realizarea unei centrale de cogenerare pe platforma Petromidia și extinderea rețelei de benzinării pe piața locală.

Premierul Victor Ponta a promis de nenumarate ori in numele Rompetrol ca va fi investit un miliard de dolari. Argumentul acesta a fost folosit ori de cate ori a avut ocazia si mai ales atunci cand si-a manifestat nemultumirea fata de decizia Curtii Constitutionale de a declara neconstitionala legea prin care fusese aprobat initial memorandumul. Pentru a fi realizate acele investitii promise de premier trebuie infiintat mai intai un fond de investitii. In fondul de investitii va avea o participatie de 20% si statul roman, adica Departamentul pentru Energie, printr-o societate nou creata. Deocamdata, societatea nu exista. Dupa ce va fi infiintat fondul, statul roman nu va avea niciun cuvant de spus, totul va fi decis de Rompetrol Group.

In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. Potrivit memorandumului, Rompetrol Group va cumpara de la stat 26,69% din actiuni, in schimbul a 200 de milioane de dolari. Practic, in contul datoriei de 600 milioane dolari, Rompetrol plateste doar 200 milioane dolari. In acest fel, Rompetrol se alege si cu actiuni si cu dreptul de a adopta orice decizie in legatura cu Rompetrol Rafinare. Adica, rolul statului in adoptarea deciziilor va fi lipsit de orice importanta. Dupa tranzactie, statul se obliga sa nu instraineze restul de actiuni, adica 18%, pe o perioada de trei ani.

Memorandumul cu Rompetrol a fost semnat de statul roman si grupul Rompetrol inca de pe 15 februarie 2013. In forma convenita, a fost criticat pentru ca nu prevedea existenta unor instrumente prin care statul roman sa se asigure ca Rompetrol face investitia de 1 miliard de dolari. In 2013, Guvernul a incercat sa paseze responsabilitatea la Parlament pentru adoptarea prin lege a memorandumului. Insa Curtea Constitutionala a decis ca este neconstitutionala adoptarea prin lege a unui memorandum care priveste o companie, aratand ca acest lucru este in atributia Guvernului.

Victor Ponta a acceptat greu infrangerea in fata Curtii Constitutionale, sustinand initial ca nu agreeaza ideea aprobarii memorandumului prin Hotarare de Guvern. De altfel, intrebat in luna decembrie de jurnalisti de ce nu ia in calcul aceasta posibilitate, Ponta a raspuns: Noi luam decizii, dupa aceea noi raspundem pentru ele, ceea ce dvs aveti marele beneficiu ca nu raspundeti pentru asta si am facut un proiect de lege care a fost aprobat de parlament.

Hotararea de Guvern prevede mandatarea ministerului finantelor sa indeplineasca toate procedurule pentru stingerea, prin renuntarea la judecata, a tuturor litigiilor aflate pe rol cu Rompetrol. Altfel spus, renunta la toate procesele prin care statul roman cerea companiei petroliere plata unei datorii de 600 milioane de dolari.

Important este si ce se va intampla dupa stingerea litigiilor. Teoretic, actul normativ ar fi trebuit sa impuna garantii si termene pentru demararea investitiei de 1 miliard de dolari promisa de premierul Victor Ponta in nenumarate randuri. Hotararea de Guvern nu prevede nimic in acest sens. Exista doar un articol care spune ca in cazul in care, dupa stingerea tuturor litigiilor, Rompetrol Group nu indeplineste angajamentele prevazute in memorandum referitoare la un fond de investitii, Ministerul Finantelor este mandatat sa "efectueze toate demersurile prevazute de lege pentru instituirea unor masuri asiguratorii/executorii, respectiv prin promovarea unor actiuni judiciare/arbitrale".

Motivul incheierii acestui memorandum este ca "partile doresc solutionarea pe cale amiabila a litigiului existent in prezent intre statul roman si Rompetrol Rafinare". In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. In 2003, statul a subscris obligatiuni emise de Rompetrol Rafinare in valoare totala de 2.177.699.871,86 lei (circa 660 milioane dolari), prin anularea obligatiilor bugetare reprezentand TVA, accize, contributia la Fondul special al drumurilor publice, precum si majorari de intarziere, dobanzi datorii si neachitate de catre societate. Scadenta pentru rascumpararea obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010. Insa, Adunarea Generala a Actionarilor a decis atunci majorarea capitalului societatii cu 1,971 miliarde de lei. Astfel, Statul a devenit actionar in urma unei majorari de capital realizate de companie in contul datoriei. In 2011, Ministerul Finantelor Publice a fost inregistrat in calitatea de actionar al Rompetrol Rafinare, iar in 2012, actiunile au fost transferate la Ministerul Economiei.