Expertii romani si cei sarbi cauta solutii pentru asigurarea productiei de energie electrica la Portile de Fier, astfel incat sa nu existe excese care ar determina scaderea accentuata a nivelului apelor Dunarii si care ar putea duce la probleme de mediu si de navigatie, a anuntat, miercuri, ministrul Energiei, Andrei Gerea, citat de Agerpres. Declaratia a fost facuta dupa ce au aparut informatii in presa potrivit carora a fost incalcata conventia dintre Romania si Serbia referitoare la exploatarea apei Dunarii.

Gerea a spus ca s-a intalnit miercuri cu omologul sau din Serbia pentru a discuta aceste probleme, subliniind ca nu exista niciun conflict intre Romania si Serbia privind situatia de la Portile de Fier.

"Nu este un conflict, sub nicio forma nu este un conflict intre Romania si Serbia. Practic este o neintelegere intre cele doua companii, Hidroelectrica si omologii din Serbia, legat de un anumit contract, intelegere cadru de acum cativa ani de zile. (...) am discutat si cu ministrul Energiei din Serbia sa ne asiguram un moratoriu cu privire la productia de energie electrica la Portile de Fier, adica sa nu facem excese in aceasta perioada, excese care ar putea duce la scaderea accentuata a nivelului apelor Dunarii si care sa fie o problema si de mediu si de navigatie, urmand ca expertii in ambele parti sa discute si sa rezolve aceasta problema. Noi le-am dat un termen, probabil ca va fi agreat, intre trei si sase luni pentru a inchide acest subiect", a declarat Andrei Gerea.

Incalcarea conventiilor dintre Romania si Serbia referitoare la exploatarea apei Dunarii a condus la afectarea florei si faunei din sectorul fluvial situat in perimetrul Parcului Natural Portile de Fier, a declarat marti pentru AGERPRES directorul respectivei arii protejate, ing. Marian Jiplea.

Potrivit acestuia, atat energeticienii romani, cat si sarbi s-au abatut de la protocolul semnat si de la graficul comun de uzinare a apei la hidrocentrale Portile de Fier I si Portile de Fier II de pe Dunare, fapt care "a generat nejustificat scaderea nivelelor lacurilor de acumulare cu aproximativ patru metri si, astfel, a mortii a sute de kilograme de peste".

"Au fost afectate multe specii de peste, unele protejate. De exemplu, in Aria de Protectie Speciala Avifaunistica din Divis-Pojejena, diminuarea cotei apei Dunarii a facut ca pestii si racii sa ramana, in perioada de prohibitie, pe uscat, unde au murit", a afirmat Jiplea.

La randul sau, liderul de sindicat al Hidroelectrica-Serv Portile de Fier, Cristinel Popescu, a precizat pentru AGERPRES ca si productia de energie electrica la centralele de pe Dunare "a fost afectata, situatie creata de administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, care a refuzat plata unei sume de bani catre partea sarba reprezentand echivalentul a 138 GWh anual destinata, conform intelegerilor, lucrarilor de protectie a malurilor".

"Este gresita informatia ca partea sarba ne-ar datora cel putin 175 milioane de dolari pentru cantitatea de apa uzinata in plus, in afara intelegerilor. Suma mentionata este incorecta. S-a luat in calcul mentinerea unei cote a apei in aval de barajul Portile de Fier I/Gerdap I de 70,3 metri, si nu de 69,5 metri cat s-a stabilit la intrarea in functiune a sistemului", a spus Popescu.

El a aratat ca, intr-adevar, hidroenergeticienii sarbi "au uzinat mai multa apa si ca din aceasta cauza in amonte de kilometrul 942+950 s-a produs scaderea volumului de apa, fenomen cu grave urmari pentru biodiversitatea Dunarii".