Proiectul privind interconectarea sistemelor de transport al gazelor Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria (BRUA) a fost inclus pe 18 noiembrie pe lista de proiecte de interes comun (PIC) prioritare. Cu toate acestea, lista PIC cuprinde 195 de proiecte, de ordinul a zeci de miliarde de euro, in timp ce finantarile disponibile din bani europeni sunt sub 6 miliarde de euro. Ca urmare, Romania trebuie sa convinga Comisia Europeana ca proiectul BRUA e realmente prioritar, a fost una dintre concluziile desprinse in urma unei dezbateri organizate de Expert Forum (EFOR).
Potrivit unui comunicat al EFOR transmis in urma evenimentului, Romania trebuia sa convinga autoritatile de la Bruxelles ca este dispusa sa deschida piata de gaze catre export, ca va finaliza interconectarea pe sensul de export catre Ungaria si Bulgaria pe care deja a obtinut finantari europene, ca va rezolva pe cat de repede posibil problema accesului la conducta de tranzit Isaccea-Negru Voda pentru a putea exporta catre Bulgaria si apoi catre Ucraina, si ca nu va mai bloca prin reglementari si tertipuri avocatesti exportul de gaze. Nu in ultimul rand, proiectele din PIC necesita aranjamente institutionale si legislative in manualul de procedura PIC, pe care Ministerul Energiei inca nu le are gata, mai arata EFOR.
Proiectul este esential atat pentru siguranta sistemului intern de transport de gaze, cat si pentru interconectarea regionala. "Proiectul BRUA este in primul rand in beneficiul Uniunii Energetice, astfel incat trebuie sa explicam ca e normal ca UE sa finanteze o buna parte din costurile de constructie ale BRUA; in caz contrar, cum costurile pentru constructia proiectului pe teritoriul Romaniei ajung la aproape 1 miliard de euro, recuperarea din tarife ar insemna cresterea semnificativa a tarifelor de transport din cauza ca valoarea reglementata a activelor Transgaz s-ar dubla prin constructia proiectului", se mai arata in comunicatul EFOR.
Potrivit acestuia, trebuie mai trebuie explicat publicului roman ca deschiderea exportului de gaze inseamna si sprijinirea Moldovei, care va avea o alternativa reala la Gazprom. "Interconectarea NU inseamna neaparat ca vom si exporta cantitati mari de gaze, ci doar ca vor exista alternative si optiuni pentru consumatorii de gaze din regiune. Cu toate acestea, daca prin interconectori nu va circula suficient gaz, investitorii (ex Transgaz) si creditorii (bancile private sau BEI si BERD) nu isi vor putea recupera valoarea investitiilor din tarife. In alte cuvinte, proiectele mari de inteconectare trebuie privite in primul rand ca prioritati politice si trebuie sustinute prin subventii de la bugetele publice, bugetul european si cele nationale", mai precizeaza EFOR.
In cadrul dezbaterii, EFOR a lansat si un policy brief cu raspunsuri la cateva intrebari despre energie zilele acestea: ce drepturi au consumatorii intr-o piata liberalizata? Vom exporta gaze? Ce se intampla la iarna cu caldura de la RADET? Ce se intampla la companiile Electrica si CE Oltenia si cu ce ne afecteaza? La dezbaterea publica au participat cetateni interesati de factura la energie si administratori de bloc, care au pus intrebari reprezentantilor ANRE si RADET.
"Discutia s-a concentrat pe problemele de la RADET. Dl. Gabriel Dumitrascu ne-a explicat ca datoriile RADET, provenite din subventii promise de primarie si netransferate RADET se ridica la 3,6 miliarde lei, aproape cat bugetul primariei Bucurestiului pe un an. Ca urmare, RADET nu plateste la Elcen, iar Elcen nu plateste la Romgaz, care a anuntat ca ar putea sista livrarea gazelor dupa 15 decembrie. Pe langa problema combustibilului, RADET si Elcen nu au deloc bani de investitii, ceea ce pune serioase probleme tehnice pentru livrarea caldurii in Bucuresti daca iarna va fi grea. Concluzia e ca oamenii trebuie sa se informeze si sa voteze primari care vin cu solutii credibile, chiar daca solutiile nu sunt populare", arata EFOR.
La dezbaterea EFOR, in cadrul careia a fost lansate un raport si un policy brief, au participat reprezentanti ai ANRE, Ministerul Energiei, Transgaz, OPCOM, Delegatia Comisiei Europene, FMI, BERD, Petrom, Exxon, EON, traderi, experti si analisti ai pietei de gaze. Concluziile raportului sunt ca Romania trebuie sa demonstreze credibil ca e dispusa sa deschida piata de gaze catre export, sustinandu-si la Bruxelles intarirea retelei si interconectarea cu Bulgaria si Ungaria. Nu trebuie uitata conectarea cu Moldova deoarece publicul roman asteapta finalizarea proiectului Iasi-Ungheni, in care deja s-au investit resurse, dar e nevoie de faza a doua a proiectului pentru ca alternativa de export sa conteze.
- Vezi atasate documentele EFOR prezentate in cadrul dezbaterii
0
0
