Consiliul Concurentei a decis la sfarsitul anului trecut sanctionarea mai multor companii care au incheiat contracte de vanzare-cumparare energie cu Hidroelectrica, in perioada 2004-2012, potrivit unor informatii obtinute de HotNews.ro. Companiile sunt acuzate ca au avut intelegeri intre ele, dar si cu Hidroelectrica, pentru incheierea si prelungirea unor contracte pe termen lung, afectand concurenta pe piata energiei. Sunt contractele incheiate cu asa-numitii "baieti destepti", denuntate in 2012 dupa intrarea Hidroelectrica in insolventa. Printre companiile sanctionate se afla Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, EFT, Alro, Electromagnetica, Euro-Pec, Elsid, Electrocarbon, dar si Hidroelectrica.

HidroelectricaFoto: AGERPRES

Potrivit Legii Concurentei 21/1996, amenzile pot ajunge pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata in anul financiar anterior sanctiunii. In situatia in care decizia de sanctionare a fost luata in 2015, sunt luate in calcul cifrele de afaceri din 2014.

Consiliul Concurentei a constatat ca a fost incalcat articolul 5 din lege prin care sunt interzise orice intelegeri intre agentii economici care au ca obiect "restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca". Intelegerile dintre "baietii destepti" si Hidroelectrica exact acest lucru au facut: au impiedicat concurenta pe piata energiei.

In primul rand, contractele au fost incheiate pe termen lung, fiind desfasurate in perioada 2004-2012. In acest timp, "baietii destepti" au beneficiat de energie ieftina in cantitati uriase, indiferent de productia obtinuta de Hidroelectrica. Toata cantitatea de energie produsa de Hidroelectrica ajungea la aceste companii si niciun MWh pe bursa. Aceasta chiar daca existau ordine de ministru care prevedeau ca tranzactiile trebuie facute pe bursa OPCOM. Preturile erau sub media de pe piata, intre 103 si 132 lei/MWh, in conditiile in care pe bursa ajungeau si la 200 lei/MWh. In 2009, multe dintre aceste contracte au fost prelungite prin acte aditionale pana in 2015-2018.

Nu doar ca nu era vanduta pe bursa energia, dar nici macar la acele contracte bilaterale directe nu aveau acces alti traderi sau consumatori. Au existat in perioada 2004-2012 sute de cereri de cumparare de energie, insa nu au fost luate in considerare.

Consiliul Concurentei a constatat ca au existat intelegeri directe, netransparente si discriminatorii cu Hidroelectrica, dar si intre traderi, de exemplu intre Energy Holding si Alpiq.

Investigatia Consiliului Concurentei a fost demarata in martie 2012.

In spatele unora dintre traderi se afla omul de afaceri controversat Bogdan Buzaianu, despre care s-a vorbit in nenumarate randuri ca a "capusat" Hidroelectrica, fiind sprijnit puternic la nivel politic. In octombrie 2015, a aparut un nou dosar al DNA prin care Elena Udrea este acuzata ca i-ar fi cerut in 2010 lui Buzaianu 5 milioane de dolari ca sa-l ajute sa isi continue contractele de vanzare-cumparare energie pe care le avea in acel moment cu Hidroelectrica. Cele mai multe contracte cu "baietii destepti" au fost semnate in 2004, cand ministru al economiei era Dan Ioan Popescu, iar cele mai mari contracte au fost cu firmele controlate de Bogdan Buzaianu. Bogdan Buzaianu este finul lui Dan Ioan Popescu. Au fost prelungite pana in 2012 prin numeroase acte aditionale in timpul mandatelor mai multor ministri: Codrut Seres, Varujan Vosganian, Adriean Videanu si Ion Ariton.

In 2012, dupa intrarea Hidroelectrica in insolventa, administratorul judiciar EuroInsol, reprezentat de Remus Borza, a decis denuntarea acestor contracte. De altfel, contractele cu "baietii destepti" au reprezentat una dintre cauzele insolventei, fapt mentionat si in raportul administratorului judiciar.

In mod surprinzator, Comisia Europeana a decis in vara anului trecut ca aceste contracte nu au reprezentat un ajutor de stat. Reprezentantii CE sustineau ca "Hidroelectrica a practicat preturi care au fost conforme pe deplin cu pretul de referinta de pe piata". Insa trebuie precizat ca investigatia Comisiei a vizat un posibil ajutor de stat, iar cea a Consiliului Concurentei o posibila practica anticoncurentiala, respectiv intelegeri directe intre companii.

Mai citeste pe aceeasi tema: