Pentru prima oara in ultimii 26 de ani, reteaua electrica de transport a cazut in doua judete. Transelectrica prefera sa aloce cea mai mare parte din profit actionarilor, nu investitiilor

Joi, 2 iunie 2016, 21:21 Economie | Energie

Zonele de nord din judetele Valcea si Arges au ramas miercuri timp de o ora si un sfert fara curent electric, fiind un fapt fara precedent in ultimii 26 de ani. In acea ora nimic nu a mai functionat, nici fabrici, nici hidrocentrale si nici CET Govora, iar traficul din Ramnicu Valcea a fost pur si simplu dat peste cap. Autoritatile au intrat in alerta. Pana acum, un lucru e cert: a fost o defectiune in reteaua Transelectrica, transportatorul national de energie. Cauzele nu se cunosc foarte bine, inca se fac analize. Insa, in acest context trebuie amintit ca investitiile Transelectrica in retea sunt mult sub planurile anuale, fapt confirmat atat de rapoartele de administrare ale companiei, cat si de un raport al Curtii de Conturi. Exact ca si in cazul Transgaz, Transelectrica face profituri uriase din tarife nejustificat de mari, reflectate apoi in facturile finale, din care 75% se repartizeaza la actionari, investitiile fiind mult neglijate.

• Transelectrica si Transgaz mai analizeaza de ce s-a produs pana de curent in Valcea si Arges
  

In aceste conditii, la fel ca in cazul Transgaz, la Transelectrica, societate controlata de stat prin Ministerul Economiei, exista oricand pericolul ca parte din retea sa intre in colaps. Anumite riscuri sunt mentionate chiar in raportul de administrare pe 2015. "Din analizele de regim stationar si stabilitate statica, a rezultat ca sectiunile monitorizate S4 (sectiunea de alimentarea a zonei Transilvania de N-V) si S5 (sectiunea de alimentare a zonei Moldova) prezinta un risc ridicat de functionare in apropierea puterii maxim admisibile in sectiune atat pe termen mediu, cat si pe termen lung, fiind demonstrata necesitatea intaririi fiecareia dintre aceste sectiuni. In acest sens, intarirea retelei electrice de transport prin intregirea inelului de 400 kV intre zona de Nord-Est si Nord-Vest a SEN este benefica in ceea ce priveste cresterea rezervelor de stabilitate statica atat pentru sectiunile S4 si S5, cat si pentru sectiunea S3 (sectiunea comuna de transport intre zonele Dobrogea+Moldova si restul SEN). Au fost identificate si cateva zone pentru care se estimeaza probleme locale de siguranta a alimentarii consumului, unde trebuie instalate capacitati suplimentare de injectie din reteaua de 400 kV spre reteaua de tensiune inferioara (Iernut, Sibiu)", se arata in raport.

Despre ce s-a intamplat miercuri, ora 16:00, in Valcea si Arges, Transelectrica spune, printr-un comunicat de presa, ca s-au produs mai multe declansari succesive in reteaua de transport si in cea de distributie a energiei electrice. Reprezentantii distribuitorului CEZ spun ca defectiunea s-a produs la nivelul liniilor de inalta tensiune ale Transelectrica. Asa s-a ajuns la intreruperea alimentarii cu energie a zonelor de nord ale celor doua judete, fiind resimtita inclusiv in zona industriala a municipiilor Rm. Valcea, Curtea de Arges si Campulung Muscel. In plus a fost intrerupta o productie de circa 500 MW aferenta centralelor hidroelectrice de pe raurile Olt si Arges precum si CET Govora. Contactat de HotNews.ro, administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a spus ca a cazut o linie a Transelectrica din judetul Valcea, iar aceste intreruperi sunt fara precedent din 1990 incoace si ca doar o data, in 1977, a existat o cadere a retelei, atunci fiind totala, nu partiala ca acum.

UPDATE Transelectrica si CEZ au revenit cu un comunicat comun prin care sustin ca avaria s-a produs in conditiile retragerii din exploatare pentru lucrari accidentale a unei linii de inalta tensiune din reteaua de transport a energiei electrice. Un alt motiv ar fi aparitia unor fluxuri de putere mari atat in reteaua de transport cat si in reteaua de distributie a energiei electrice, generate de o productie de energie crescuta in centralele hidroelectrice de pe amenajarile raurilor Olt Mijlociu, Arges si Dambovita ca urmare a unui nivel crescut de hidraulicitate. In aceste conditii, au declansat o linie de 220 kV din reteaua de transport a energiei electrice si unele linii de 110 kV din reteaua de distributie.

Legat de avarie, ministrul energiei Victor Grigorescu a spus ca a aprecizat modul in care Hidroelectrica a actionat pentru reechilibrarea Sistemului Energetic National. "Hidroelectrica, de exemplu, ieri si-a facut treaba si a putut sa mentina siguranta in exploatare a liniilor si sa evitam pana la urma o situatie mult mai complicata", a spus Victor Grigorescu, potrivit Agerpres. Acesta a precizat ca asteapta rapoartele de analiza privind cauzele efective ale avariei, dupa care vor fi liate "masurile in consecinta".

Transelectrica a precizat ca manevrele de restabilire a sistemului au durat o ora si un sfert. "Mentionam ca nu a fost pusa in pericol siguranta in functionare a Sistemului Electroenergetic National si nu au fost deteriorate echipamente sau instalatii. Detalierea derularii evenimentelor si a cauzelor care au condus la declansarile succesive din retelele de transport si distributie vor face obiectul unei analize comune a CNTEE Transelectrica SA si a operatorului de distributie din zona celor doua judete, respectiv CEZ Distributie", a mai transmis Transelectrica printr-un comunicat de presa. 

• Dividende mari, investitii mici
  

Transelectrica, la fel ca si Transgaz, este o companie care detine monopol asupra transportului de energie, cu profit care se bazeaza pe tarifele reglementate. Autoritatea de Reglementare in Domeniul Energiei a stabilit, conform legislatiei in vigoare, ca rata maxima a rentabilitatii sa fie de 7,7%, insa in ultimii doi ani a fost in jur de 12%, potrivit rapoartelor Transelectrica. Un raport al Curtii de Conturi dat publicitatii recent arata ca profitul inregistrat din activitatea de transport a fost de 24,5% in anul 2013 si de 33,74% in anul 2014, din veniturile inregistrate. Potrivit metodologiei ANRE, tarifele trebuie sa reflecte cheltuielile cu investitiile pe care le face compania. Distribuitorii de energie si transportatorul national nu au efectuat investitiile necesare, fiind inregistrate, in patru ani, pierderi uriase in retea, estimate la aproape 2 miliarde de euro, insa au beneficiat de majorari de tarife, care mai departe au fost suportate de catre consumatori, se arata in raportul Curtii de Conturi. Acesta mai preciza ca desi peste 45% din instalatiile din distributie si transport necesitau retehnologizari, aceste lucrari au fost efectuate numai in proportie de 7%- 34 %, raportat la necesitati. Vezi aici mai multe detalii.
 
In realitate, investitiile sunt mult sub program. In 2015, planul de investitii in reteaua electrica de transport prevedea suma de 523 milioane de lei, insa s-au realizat doar 243 milioane de lei, adica 46%. Planul de mentenanta prevedea 168 milioane de lei si s-au realizat doar 119 milioane de lei, adica 71%. In 2014, planul de investitii a fost realizat doar in proportie de 38% din 495 milioane de lei, iar cel de mentenanta in proportie de 79% din 158 milioane de lei. Pentru volumul redus de investitii, Transelectrica da vina pe legislatia privind exproprierile si pe cea privind achizitiile publice.

Tot ca in cazul Transgaz, mare parte din profit se duce pe dividende. Transportatorul de energie, controlat de statul roman prin Ministerul Economiei, a incheiat anul 2015 cu un profit net de 360 milioane de lei, din care 194,2 milioane de lei (75%) s-au distribuit la actionari. Pentru investitii s-au repartizat doar 67 de milioane de lei. Aceasta in conditiile in care pentru perioada 2016 sunt propuse investitii de 356 milioane de lei, conform planurilor companiei. Ramane de vazut daca si cum va fi realizat acest plan.

Indemnizatiile celor aflati la conducerea Transelectrica sunt generoase. Directorul general, Toni Teanu, si alti doi directori, Octavian Lohan si Constantin Vaduva, primesc indemnizatii fixe lunare de cate 24.000 de lei. La acestea se adauga indemnizatii variabile anuale de sute de mii de lei. Vezi aici indemnizatiile directorilor si membrilor din consiliul de supraveghere.

Transelectrica este controlata de Ministerul Economiei, care detine 58,6% din actiuni, restul participatiilor fiind ale actionarilor privati.

• ANRE va verifica daca Transgaz si Transelectrica si-au facut investitiile planificate
  

Niculae Havrilet, presedintele ANRE, spunea recent ca Autoritatea va verifica pana la 1 iulie daca Transelectrica si Transgaz si-au indeplinit planurile de investitii. "Vom constata daca investitiile s-au realizat in cuantumul aprobat de ANRE, daca au adus beneficiu pentru consumatorii de gaze si energie electrica si vom comunica aceste rezultate", a spus Havrilet.

Vor fi facute verificari si asupra ratei profitului, care se situeaza mult peste limita impusa de ANRE. "Rata profitului Transgaz se calculeaza in functie de mai multe activitati, iar una dintre ele este cea de investitii, deci pentru recuperarea costurilor de capital, ei nu pot depasi 7,7%. In schimb au adaugat si alte tipuri de activitati si in special activitatea de operare, in baza careia au un profit pe care il vom verifica si vom vedea daca este prea mare sau prea mic. Pentru activitatea de operare ar trebui sa aiba un profit modic, adica intre 5 si 10%, iar ei au raportat dublu", a mai afirmat Havrilet.

HotNews.ro a aratat recent ca tarifele de transport practicate de Transgaz si aprobate de autoritatea de reglementare au crescut constant, in fiecare an, regasindu-se in facturile la consumatorul final. Acestea ar trebui sa justifice investitiile Transgaz. In realitate, Transgaz nu realizeaza investitii, fiind mult sub cele prevazute in programul anual, reteaua de transport ajungand intr-o stare de dregradare avansata. Conform ordinelor ANRE, profitul ar trebui limitat la 7,72% din valoarea capitalului investit, in conditiile in care activitatea Transgaz este reglementata. Insa, rata profitului Transgaz este mult peste aceasta limita. Rata profitului brut a fost de 38,39% in 2015, iar rata rentabilitatii capitalului a fost de 13,7%. Mai departe, profitul este distribuit in mare parte actionarilor, statul roman detinand prin Ministerul Economiei 58% din participatii. Invocand profitul mare, conducerea Transgaz primeste bonusuri de performanta foarte mari. Doar directorul general Petru Vaduva a primit in 2015 un bonus de aproape 1,5 milioane de lei, pe langa remuneratia fixa de 216.598 lei. Transgaz nu a reusit nici pana acum sa faca lucrarile de interconectare, conform proiectelor vechi de multi ani, precum conducta dintre Giurgiu si Ruse (Bulgaria).

Transgaz nu are nici macar un dispecerat prin care sa monitorizeze piata in timp real, lucru recunoscut si de seful ANRE. "Operatorul de transport este partea cea mai importanta a sistemului gazier din Romania si gestioneaza, ceea ce este foarte important, piata de echilibrare. In ceea ce priveste operarea pietei de echilibrare, nu putem spune ca au succese importante", a precizat Niculae Havrilet.

Din profitul net de 488,7 milioane de lei obtinut in 2015, Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat la sfarsitul lui aprilie a.c. distribuirea de dividende in valoare de 325 milioane de lei (reprezentand 65%), in urma unei propuneri semnate de ministrul economiei Costin Grigore Borc. Anterior, conform convocatorului AGA transmis de Consiliul de Administratie pentru sedinta din 29 aprilie s-a propus distribuirea de dividende de 250 de milioane de lei, cam jumatate din profit. Practic, ministrul Economiei a cerut mai mult decat s-a propus initial.

In 2015, a fost indeplinit doar 41% din programul de investitii si doar 16,4% din cele de reparatii si reabilitari. Motivele lipsei investitiilor sunt reluate de companie de la an la an. Sunt cam aceleasi in fiecare raport al administratorilor.

Investitii sub program au fost si in 2015, si in 2014, si in 2013. Si situatia continua. In primele trei luni din 2016, cheltuielile totale de investitii au fost de 12 milioane de lei, adica 30% din program, arata raportul pe primul trimestru.

Citeste si Transgaz percepe tarife nejustificat de mari. Banii merg spre actionarii companiei si nu spre investitiile necesare in infrastructura imbatranita