​Calin Popescu Tariceanu, liderul ALDE, a decis sa-l pastreze pe Toma Petcu, in functia de ministru al energiei, un domeniu strategic pentru Romania, chiar daca activitatea sa de pana acum s-a dovedit a fi modesta, fapt evidentiat si in evaluarea lui Dariu Valcov. Toma Petcu este cel care, in iarna, a intretinut, printr-o serie de declaratii inadecvate, o falsa criza a energiei. Atunci s-a produs o explozie artificiala a preturilor la energia tranzactionata pe bursa, piata fiind influentata inclusiv de declaratii alarmiste ale ministrului. Efectele acestor cresteri nejustificate vor fi resimtite si de catre consumatorii casnici, urmand ca de la 1 iulie, energia sa se scumpeasca cu peste 8%.

Toma PetcuFoto: Hotnews

Potrivit evaluarii lui Valcov, sub conducerea lui Toma Petcu, in domeniul energiei a fost indeplinita doar o masura dintre cele prevazute in programul de guvernare. Si nici macar aceasta nu este clara, fiind generala. Aceasta masura indeplinita este "Monitorizarea procedurii de negociere a contractelor și asigurarea transparenței procedurilor". Nu este limpede la ce se refera aceasta masura. In rest, nu a fost inregistrat niciun progres. Lucrurile nu au avansat nici macar pe partea de strategie energetica, desi a fost lasat un proiect de fosta guvernare Ciolos.

  • Cum au crescut preturile dupa unele declaratii ale ministrului Petcu

Dimpotriva, sunt inregistrate aspecte negative, cum este cresterea preturilor la energia electrica. In iarna, pe fondul unor temperaturi scazute,Ministerul Energiei a invocat o iminenta criza energetica, sustinand ca nu sunt suficiente stocuri de carbune, chiar daca erau, si ca debitul Dunarii era scazut, ceea ce ar fi pus in pericol productia hidro. In realitate, capacitatile de productie ale Romaniei au facut fata cu succes unei ierni ceva mai dificile, existand chiar si surplus semnificativ, care s-a dus la export. La scurt timp dupa declaratiile nefericite ale ministrului energiei Toma Petcu, preturile la energia tranzactionata pe bursa s-au dublat. Unii furnizori au intrat in panica si au actionat haotic. Niculae Havrilet, seful Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), spunea ca sapte-opt furnizori care au generat pierderi totale de 440 de milioane de lei pentru furnizorii de ultima instanta, Enel, E.ON, CEZ și Electrica si pentru operatorii de retea, pierderi pe care acestia vor trebui sa le recupereze in instanta.

Problema este ca de atunci s-au mentinut preturi crescute ale energiei electrice pe bursa, mult peste nivelul de anul trecut, fapt care afecteaza consumatorul casnic. De exemplu, datele de pe OPCOM, bursa energiei, arata ca in luna mai 2017, pretul mediu ponderat al energiei pe Piata Zilei Urmatoare a fost de 198 lei/MWh, in conditiile in care in aceeasi luna a anului trecut a fost de 122 lei/MWh. Vezi aici. Astfel, saptamana trecuta, ANRE a anuntat ca preturile vor creste pentru casnici cu peste 8%. Aceste majorari sunt greu de inteles mai ales in conditiile in care de multi ani nu a mai fost realizata nicio investitie majora in sectorul energetic, astfel incat sa fie justificata o crestere de costuri. Seful ANRE a precizat ca va crește prețul doar pentru consumatorii casnici care sunt alimentați de furnizorii de ultima instanta, Enel, E.ON, CEZ și Electrica. Adica, marea parte a consumatorilor casnici.

Prețul energiei a ramas la niveluri ridicate in prima jumatate a acestui an, dupa situația inedita din perioada ianuarie-februarie, si nu sunt semne de ieftinire, a declarat, pentru AGERPRES, Ion Lungu, presedintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrica din Romania (AFEER).

  • Complexul Energetic Oltenia, marele castigator de pe urma cresterilor de preturi

Nu sunt vesti bune pentru consumatori, dar nici nu exista vreun interes din partea autoritatilor pentru calmarea situatiei. Apare intrebarea daca nu exista intelegeri anticoncurentiale intre actori pe piata, lucru care ar fi de competenta Consiliului Concurentei. HotNews.ro a atras atentia inca din februarie ca au existat practici neobisnuite. Au avut mult de castigat Complexul Energetic Oltenia (cel mai mult), Hidroelectrica si chiar Complexul Energetic Hunedoara, care produce cea mai scumpa energie. In acea perioada, pe PZU, ar fi fost producatori care au avut un comportament ciudat. De exemplu, anuntau oferte de vanzare in jur de 450 lei/MWh si in acelasi timp de cumparare de 650 lei/MWh. Potrivit informatiilor HotNews.ro, unii furnizori au intrat in panica si de aici ar fi pornit tavalugul preturilor. Citeste Cum apar dezinformarile privind asa-zisa criza energetica din Romania

Practic, marele castigator in aceasta situatie este Complexul Energetic Oltenia (CEO), un colos controlat de Ministerul Energiei, care pana anul trecut a inregistrat pierderi uriase si care produce energie scumpa. CEO a terminat anul 2016 cu pierderi de 126 milioane de lei, in 2015 a atins un rezultat negativ record de peste 900 de milioane de lei, iar in 2014, circa 700 de milioane de lei. Pentru CEO, cresterile de preturi de pe bursa au fost mai mult decat avantajoase. Asa a ajuns sa raporteze o crestere a cifrei de afaceri in cinci luni 2017 cu 30% fata de 5 luni 2016 si un salt estimat al profitului brut de la o pierdere de 20 mil lei, la un plus de 260 milioane lei. Sunt cifre fabuloase pentru o societate care produce scump si este capusata de clientela politica din Gorj.

  • Toma Petcu se plimba cu o masina de lux a CEO

Situatia mai buna in care se afla ii permite Complexului Energetic Oltenia sa renunte chiar la una dintre masinile de lux ale companiei, in favoarea lui Toma Petcu. Acesta a fost vazut circuland cu un Volkswagen Touareg, apartinand CEO. La intrebarile HotNews.ro, Ministerul Energiei sustine ca a fost incheiat un contract de comodat pe o luna, deoarece autoturismul Audi cu care circula ministrul s-ar afla in service. Pe de alta parte, parcul auto al Ministerului energiei detine si alte autoturisme pentru demnitari, modele Duster. In alta ordine de idei, Toma Petcu si-a luat si un consilier din Gorj, pe Dian Popescu, co-presedinte ALDE Gorj, un personaj controversat, condamnat la cinci luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la abuz in serviciu.

  • Haos la Hidroelectrica

O alta companie detinuta de Ministerul Energiei, care are de castigat de pe urma cresterilor de preturi, este Hidroelectrica. In primele cinci luni din 2017, aceasta a raportat un profit brut de 743,7 milioane lei, cu 154,6 milioane lei mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut. Aceasta in conditiile in care productia a fost mai mica, de aproximativ 6,5 TWh, fata de 7 TWh realizati in aceeasi perioada a anului 2016.

Preturile mari avantajeaza Hidroelectrica mai ales in conditiile in care compania are mari probleme de management. A ajuns in situatia in care Consiliul de Supraveghere, format din doar cinci persoane in loc de sapte, patru dintre ele fiind numite interimar exclusiv pe criterii politice, sa nu reuseasca sa prelungeasca mandatele membrilor directoratului. Mandatele acestora au expirat de trei zile, insa cei cinci din Consiliul de Supraveghere nu au reusit sa se inteleaga pentru a prelungi mandatele. Practic, acum compania nu are directori, fiind condusa doar de cateva persoane dintr-un Consiliu de Supraveghere interimar, numit doar pe criterii politice, fara pregatire in domeniul energiei.

In aprilie, Ministerul Energiei a numit sase persoane controversate, sustinute de PSD si ALDE, pentru a ocupa functiile de membri provizorii in Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Al saptelea este reprezentant al Fondului Proprietatea, actionarul minoritar. Dintre cele sase persoane, doua si-au dat demisia relativ repede. Citeste Cum este lasata Hidroelectrica, o companie a carei valoare a crescut la 4 miliarde de euro, in insolventa, pe mana unor persoane controversate, numite politic, fara pregatire in domeniul energetic.

Nu doar la Hidroelectrica a numit Ministerul Energiei doar persoane sustinute politic, fara niciun fel de pregatire in domeniu, ci si la Nuclearelectrica si Romgaz. Vezi aici. La Romgaz, Virgil Metea a primit un nou mandat de director general din partea unui Consiliu de Administratie provizoriu. Ministerul Energiei sustine ca nu este incalcata legislatia privind guvernanta coporativa, deoarece atributiile Consiliului de Administratie sunt aceleasi, indiferent ca mandatul administratorilor este interimar sau nu.

In perioada mandatului Petcu, nu a fost facut absolut niciun pas legat de negocierile cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation pentru construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. In plus, nu au avansat in vreun fel nici negocierile pentru punerea in aplicare a memorandumului cu Rompetrol, care prevede infiintarea unui fond de investitii de 1 miliard de dolari.

  • Gafe si greseli gramaticale

In rarele sale aparitii publice, Toma Petcu s-a facut remarcat printr-o serie de gafe, cunostintele sale despre domeniul energiei fiind foarte modeste. De exemplu, a incurcat anii punerii in functiune a reactorului 1 de la Cernavoda, spunand, foarte sigur pe el, ca acest lucru s-a intamplat in 1992, in realitate fiind 1996.

Toma Petcu s-a remarcat in presa centrala inca din ianuarie cand a preluat primul mandat de ministru al energiei. Acesta publicase pe site-ul Camerei Deputatilor un CV presarat cu greseli gramaticale.Mai mult, preciza in CV ca poate conduce orice "compartiment din cadrul unei compani (sic!) cu exceptia celui economic".

La "Competente si aptitudini organizatorice", preciza ca poate asigura "asigura managementul oricarui compartiment din cadrul unei compani (sic!) cu exceptia celui economic" :) Mai spunea ca are "Pregătire militară şi de autoapărare, dobţndite ăn cadru Şcoli Superioare a Jandarmeriei Române de la unitate Roşu". Un alt exemplu: "Pot asigura un bun management, sunt un bun profesionist , pot asigura relatii bune cu parteneri externi si interni si deasemenea cu autoritatile locale". Ulterior, CV-ul a fost modificat.

Toma-Florin Petcu (38 de ani), vicepresedinte ALDE, nominalizat pentru functia de ministru al Energiei, se afla la primul sau mandat de deputat, candidand la Giurgiu. Potrivit CV-ului, a detinut mai multe functii in administratia publica. Ultima dintre ele a fost la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, in perioada decembrie 2015- mai 2016, in calitate de presedinte.