Ministerul Energiei continua razboiul cu Fondul Proprietatea, acuzandu-l de "dubla neintelegere" a ratiunii pentru care acesta a fost creat si a rolului industriei energetice in strategia de dezvoltare a Romaniei. O acuzatie este ca reprezentantii FP in consiliile de supraveghere ale companiilor energetice sunt orientati catre "maximizarea profiturilor pe termen scurt, in dauna unei abordari firesti, centrate pe cresterea valorii companiilor pe termen lung, pe cresterea competitivitatii si a segmentului de piata ale acestora". Acuzatia este lansata in conditiile in care Guvernul a ordonat companiilor de stat sa vireze la bugetul statului sume mari de bani, sub forma de dividende, in plus fata de cele distribuite deja din peste 90% din profitul pe 2016. Banii ar fi trebuit sa fie destinati investitiilor, unele dintre companii fiind angajate deja in proiecte mari si costisitoare.

HidroelectricaFoto: AGERPRES

De altfel, Hidroelectrica (marul discordiei dintre Ministerul Energiei si FP) a fost prima companie de stat care a executat ordinul Guvernului de a vira bani la buget pentru plata pensiilor si salariilor, actionarii aproband deja dividende de 655 milioane de lei.Statului roman, in calitate de actionar majoritar, i-ar reveni circa 500 de milioane de lei. La Hidroelectrica, Ministerul Energiei detine 80% din actiuni, iar Fondul Proprietatea 20%.

"Conducerea Ministerului Energiei a analizat actiunile din ultima perioada de timp ale reprezentantilor Fondului Proprietatea (FP) in conducerea societatilor comerciale care activeaza in industria energetica, in corelare cu pozitiile exprimate in presa referitor la activitatea acestor companii. Aceste actiuni si luari de pozitie reflecta, credem, o dubla neintelegere de catre administratorii actuali ai FP, atat a ratiunii pentru care a fost creat acesta, cat si a locului si rolului industriei energetice in strategia de dezvoltare a Romaniei, asa cum este formulata si implementata de Guvernul Romaniei. S-a putut constata orientarea reprezentantilor FP in Consiliile de Supraveghere ale companiilor din sectorul energetic, indiferent de subordonarea acestora, catre maximizarea profiturilor pe termen scurt, in dauna unei abordari firesti, centrate pe cresterea valorii companiilor pe termen lung, pe cresterea competitivitatii si a segmentului de piata ale acestora. Aceasta constatare este de natura sa ne ingrijoreze si ne indreptateste sa ne punem problema daca nu cumva actiunile administratorilor FP sunt in dezacord cu mandatul care le-a fost incredintat de catre actionarii semnificativi ai FP!", se arata intr-un comunicat al Ministerului Energiei.

Potrivit acestuia, "presupunerea ca Ministrul Energiei se preocupa personal de actiunile unui functionar oarecare al FP este ridicola avand in vedere sarcinile deosebit de dificile ale Ministerului Energiei si programul foarte incarcat al ministrului Energiei".

"Pe de alta parte, este firesc ca departamentele specializate ale Ministerului Energiei sa urmareasca derularea administrarii companiilor si sa reactioneze, atunci cand este cazul, cu respectarea stricta a cadrului legal, dar si cu fermitatea ceruta de raspunderea pe care o au. In oglinda, apare de neinteles ca administratorii FP sa sustina, in cazul Hidroelectrica, de exemplu, ca exista persoane de neinlocuit si sa cheltuie resurse substantiale pentru atingerea unui scop minor. Expunerea mediatica negativa si utilizarea abuziva a actiunilor in justitie nu fac decat sa dauneze companiilor respective si, in ultima instanta, interesele actionarilor FP!

Ministerul Energiei foloseste aceasta oportunitate pentru a sublinia faptul ca toate companiile din subordinea sa au avut, in primele sapte luni ale acestui an performante foarte bune, in crestere, in comparatie cu anii anteriori. Ne exprimam speranta ca, in cel mai scurt timp, administratorii FP isi vor reconsidera pozitia si vor impune functionarilor din subordine o conduita corespunzatoare, in concordanta cu uzantele internationale ale guvernantei corporatiste", mai transmite Ministerul Energiei.

Reamintim ca, recent, Fondul Proprietatea s-a aratat indignat fata de eliminarea Oanei Truta, reprezentantul sau in Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, de catre Ministerul Energiei, considerand ca a fost o decizie nefondata si abuziva. Pe fondul acestui conflict cu Ministerul Energiei, Franklin Templeton Investment Management, in calitate de administrator de investitii al Fondul Proprietatea, a anuntat ca analizeaza strategic optiunile sale privind participatia pe care o detine in Hidroelectrica SA. Fondul detine in prezent 19,94% din capitalul social subscris al societatii.

In cadrul Adunarii Generale a Actionarilor Hidroelectrica din 31 august 2017, Ministerul Energiei, reprezentand statul roman ca actionar majoritar al Hidroelectrica, si-a aprobat propria propunere de atragere a raspunderii Oanei Truta, membra a Consiliului de Supraveghere Hidroelectrica. Aceasta situatie a declansat automat revocarea Oanei Truta din functia de membru al Consiliului, informeaza Fondul Proprietatea, care este actionar minoritar al Hidroelectrica.

Potrivit Fondului Proprietatea, propunerea Ministerului Energiei nu include motivatia pentru initierea procedurii judiciare impotriva Oanei Truta. De asemenea, Ministerul si Hidroelectrica au ignorat dreptul legal la informare, blocand accesul Fondului Proprietatea la documentatia AGA. Fondul Proprietatea considera ca aceste actiuni reprezinta represalii din partea Ministerului Energiei pentru a inlatura un membru al Consiliului de Supraveghere care, prin exercitarea atributiilor sale legale, de administrare, s-a opus actiunilor anumitor membri ai organelor societare care au amenintat implementarea principiilor de guvernanta corporativa in Hidroelectrica. Fondul Proprietatea sustine ca Truta este cel mai experimentat membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, avand mai multe mandate de membru in Consiliu in slujba companiei incepand cu martie 2011 si pana in prezent si s-a ocupat de companie chiar si in perioada procesului de reorganizare a companiei.

Actiunea luata de Ministerul Energiei reprezinta un atac suplimentar asupra implementarii principiilor de guvernanta corporativa, mai considera Fondul Proprietatea.

Mai citeste pe aceeasi tema: