Europa nu a consumat niciodata atat de mult gaz rusesc, in ciuda dorintei afisate de Bruxelles de a reduce dependenta de aceasta sursa de aprovizionare, iar tendinta nu da semne de inversare, scrie AFP.

GazpromFoto: Gazprom

Gigantul rus Gazprom a anuntat pentru 2017 livrari record de gaze spre Europa si Turcia - 193,9 miliarde metri cubi. Este vorba de o crestere cu aproape 8% in raport cu ultimul record, atins in 2016.

Pentru Gazprom, este evident o veste financiara buna, in conditiile in care exporturile constituie principala sa sursa de profit, dar victoria este si una politica, deoarece Uniunea Europeana si-a multiplicat initiativale pentru a gasi alte surse de aprovizionare.

Livrarile catre Germania si Austria au atins un maxim istoric iar exporturile destinate Frantei au crescut cu 6,8% in raport cu 2016, potrivit cifrelor oficiale furnizate de Gazprom.

In ultimii ani, cota gazului rusesc in consumul european a crescut in continuu si reprezinta acum circa o treime din consumul total - in ciuda vointei Europei de a-si diversifica sursele de aprovizionare dupa crizele gazului intre Moscova si Kiev, care au perturbat livrarile catre Batranul Continent.

Valeri Nesterov, analist la banca Sberbank CIB, afirma ca majorarea cererii europene se explica in principal prin "relansarea economica din Europa" si prin nivelul preturilor, "competitive in raport cu carbunele".

La acestea se adauga alti factori conjuncturali, precum epuizarea lenta a surselor europene, in special in Olanda, si inchiderea centralelor nucleare, in principal in Germania.

"Schizofrenie"

Cresterea cererii europene a permis Gazprom sa-si sporeasca productia, dupa nivele istoric reduse in ultimii ani, generate de declinul cotelor de piata in Rusia si pierderea Ucrainei, mare client care a stopat toate achizitiile rusesti din 2016.

Gazprom incearca sa dezvolte noi gazoducte, cu sustinerea marilor grupuri europene, in conditiile in care UE incearca sa ingreuneze procesul.

Bruxellesul a blocat proiectul rusesc South Stream spre sudul european si se arata reticenta in fata proiectelor lansate ulterior: TurkStream, via Turcia, si Nord Stream 2, via Baltica.

"Exista o schizofrenie intre diplomatie si piata in Europa. Piata alege gazul cel mai ieftin de produs si de adus in Europa, si e vorba de gazul rusesc. Europa se declara prea dependenta dar nu se face nimic pentru a schimba asta", arata Thierry Bros, cercetator la Oxford Institute for Energy Studies.

"Am putea spune ca avem panouri de limitare a vitezei dar sunt inoperante deoarece nu exista radar. Exista mecanisme de reglementare dar nu exista nimic pentru a verifica daca sunt respectate", a adaugat el.

Rusia nu se multumeste cu costisitoarele gazoducte care agaseaza Europa. Tara face un pas major pe piata GPL lansand exploatarea zacamintului imens din Arctica, Yamal LNG, prin grupul rus Novatek aliat cu francezii Total, si a carui productie ar urma sa alimenteze prin nave atat Europa cat si Asia.

Pentru UE, obiectivul de diversificare a surselor se loveste de un obstacol simplu, arata Thierry Bros: acesta "genereaza costuri suplimentare si intrebarea este: cine va plati?"