Cheia viitorului in energie o reprezinta extinderea utilizarii energiei electrice in special catre transportul in comun, prepararea hranei, incalzire/racire etc, se arata in noul program de guvernare. Un mare accent este pus pe sursele regenerabile de energie, care vor asigura, pe termen mediu, 43% din productia de energie electrica a Romaniei. In programul de guvernare se mai arata ca tarifele percepute Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei se vor majora, fara impact asupra utilizatorului final. Ramane de vazut cum vor putea fi mentinute preturile la consumatorul final, in conditiile in care piata este liberalizata. Aceasta mai ales in conditiile in care programul de guvernare prevede ca investitiile in eficienta energetica vor fi sustinute prin alocarea unui procent din pretul energiei electrice si a gazelor naturale. Autoritatile locale devin actor cheie al procesului de tranzitie al sectorului energetic precum si cele de redesenare a politicilor energetice la nivel national cat si local.

Energie eolianaFoto: Flickr

Sistemul energetic este imbatranit, poluant si ineficient, astfel ca din 100 de unitati energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. "Acest dezavantaj trebuie transformat intr-o oportunitate, respectiv intr-un obiectiv strategic: eficientizarea sistemului energetic are consecinte calitative directe si imediate asupra scaderii pretului energiei si cresterea calitatii vietii cetatenilor prin imbunatatirea calitatii mediului inconjurator. Cheia viitorului este energia electrica. Solutia pentru noile provocari tehnologice si de sistem reprezinta o noua revolutie tehnologica, respectiv o noua revolutie digitala", se arata in programul de guvenare.

In prezent, cca. 40% din energia primara globala este folosita pentru generarea energiei electrice. Avand in vedere ponderea importanta a energiei electrice in structura energiei finale, cresterea eficientei energetice in sectorul energiei electrice conduce la reducerea cotei de energie primara utilizata, respectiv a amprentei de carbon pentru producerea energiei electrice, se arata in programul de guvernare.

Pentru asigurarea securitatii si eficientei energetice, sistemul energetic trebuie sa progreseze concomitent pe urmatoarele directii principale:

• Mentinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor si tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile si a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrica, incalzire si racire.
• Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi.
• Liberalizarea pietei de energie si interconectarea sistemelor energetice, cu retele "inteligente" si de comunicare, pentru o retea complementara si interactiva de servicii.
• Eliminarea (minimizarea) dependentei dintre dezvoltarea economica si degradarea mediului, prin asigurarea de energie curata, sigura si la preturi accesibile.
• Politicile de crestere a eficientei energetice si stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, combinate cu o piata stabila pentru emisii de carbon pot determina directia si schimbarile de comportament. 
  

Incepand cu anul 2016 prin semnarea noului Tratat Post-Kyoto sectorul energetic a intrat in cea mai importanta perioada de tranzitie din istoria omenirii. Aceasta tranzitie impune redesenarea politicilor energetice ale Romaniei, o noua abordare strategica si redefinirea unor prioritati punand accent pe activitatea de Cercetare - Inovare si de sustinere, promovare a noilor tehnologii privind stocarea energiei, retelelor inteligente sau masurilor de eficienta energetica in intreg sistemul.

In vederea asigurarii securitatii energetice, printre masuri se numara monitorizarea procedurii de negociere a contractelor si asigurarea transparentei procedurilor, dar si revizuirea legislatiei fiscale in domeniul petrolului si gazelor naturale.

De asemenea, exploatarea rezervelor probabile si posibile se poate realiza prin investitii specifice pentru dezvoltarea activitatii de explorare si exploatare ale resurselor de petrol si gaze naturale ale Romaniei. Pe termen mediu, descoperirea de noi rezerve este conditionata de realizarea proiectelor pentru zone de adancime onshore (sub 3000 m), cu geologie complicata si in perimetre offshore din Marea Neagra, indeosebi in zona de apa adanca (sub 1.000 m). Lucrarile, care se vor realiza pe termen scurt si mediu, pot sustine productia pentru evitarea epuizarii resurselor.

In anii care urmeaza, constructia de noi grupuri energetice care utilizeaza carbune in tehnologii curate de ultima generatie si de inalta eficienta va fi parte a raspunsului la cresterea consumului de energie electrica. Noile capacitati nucleare sau noile capacitati hidroenergetice vor juca un rol cheie in decarbonizarea productiei de energie electrica in Romania si in regiune.

Se vor construi programe de atragere a tinerei generatii spre scolile tehnice din domeniul energetic, pregatirea, calificarea si perfectionarea unei forte de munca in special locala.

Autoritatile locale devin actor cheie al procesului de tranzitie al sectorului energetic precum si cele de redesenare a politicilor energetice la nivel national cat si local. Se impun in acest scop programe cadru pentru pregatirea personalului acestora in toate domeniile sectorului energetic (comercial, tehnic, etc) prin noile strategii si foi de parcurs ale domeniului energetic realizate prin integrarea responsabilitatii strategice a UAT-urilor pentru siguranta si cele pentru sanatate ale populatiei si pentru valorificarea fortei de munca locale.

Realizarea Planului National de Investitii si cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2018-2020

• Redefinirea politicilor energetice astfel incat Romania sa devina pol energetic regional  si  realizarea  Strategiei   Energetice   a  Romaniei.
• Magistrala BRUA  demararea constructiei.
• Continuarea investitiilor la CET Iernut.
• In obiectivele Strategiei energetice 2020-2030 privind cadrul de dezvoltare trebuie sa se inscrie reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera - comparativ cu nivelul din 1990, cota de energie min. 27% in cererea de energie din surse regenerabile; eficienta energetica - min. 27% comparativ cu scenariul de status-quo; cresterea gradului de interconectare al sistemelor electroenergetice la 15%.
• Pe termen mediu si lung, pana in anul 2035 si ulterior, se impune schimbarea de paradigma privind modul de producere, distributie si utilizare a energiei care trebuie adaptata unui mixt energetic global, ce acorda prioritate energiei din surse regenerabile, carbune si gaze curate, combustia hidrogenului, fisiunea nucleara - generatia a IV-a si energia de fuziune nucleara.
  

Carbunele ramane o componenta importanta a mixului de materii prime energetice a Romaniei. Pe termen mediu, productia de huila trebuie mentinuta pentru a asigura functionarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia si un grup la termocentrala Paroseni, pentru producerea de energie electrica si energie termica in sistemele centralizate de termoficare de la Deva si din Valea Jiului (Petrosani, Lupeni, Vulcan etc.).

La CEH Hunedoara-Mintia se prevede constructia unui grup energetic in ciclu combinat in condensatie cu capacitate de 400MW si functionare pe gaze naturale la CTE Deva.

Lignitul indigen ramane o sursa energetica importanta in mixul de resurse energetice, pe baza careia trebuie pastrate si dezvoltate, in continuare, capacitati de producere de energie electrica cu eficienta ridicata.

Consolidarea productiei de energie nucleara

• Energia nucleara pilon al securitatii in productia de energie electrica si de diminuare a emisiilor de CO2. La unitatile tip CANDU 6 se poate dubla durata de viata economica, pana la 60 de ani, prin realizarea unei revizii si retubare a fiecarui reactor, dupa 30 de ani de utilizare.
• Mentinerea locurilor de munca si a expertizei profesionale pe un ciclu complet nuclear, prin extinderea ponderii energiei nucleare in mixtul energiei nationale.
• Pentru  valorificarea superioara a rezervelor de uraniu, se impune asigurarea conditiilor competitive de piata in exploatarea uraniului (cariere de exploatare noi, imbunatatire tehnologii de rafinare).
• Atragerea de investitori pentru finalizarea unitatilor 3 si 4, respectiv  retubarea unitatii 1 si 2.
  

Marirea potentialului hidroenergetic

• Realizarea programului de amenajare a potentialului hidroenergetic va asigura cresterea cantitatii de energie electrica din surse regenerabile (inclusiv capacitati hidroenergetice de peste 10 MW) pana la 43% in anul 2020, valoare care se va stabiliza la circa 42% din potentialul hidroenergetic.
• Pentru perioada 2018-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalata de circa 6.500 MW in sistemul electroenergetic national. Conform strategiei Hidroelectrica, potentialul hidroenergetic amenajat ar urma sa ajunga la 59% in anul 2020, respectiv la 67% in  2035.
• Finalizarea investitiilor hidroenergetice in derulare, de catre Hidroelectrica - producator de energie regenerabila de interes national - este necesara, pentru a sprijini programul national de reducere a emisiilor cu efect de sera si a suplimenta rezerva de putere pentru servicii tehnologice de sistem. Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnita Lapustesti (1.000 MW) si a altor centrale hidroelectrice poate sa contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecventa putere, cerinta imperativa a Sistemului Energetic European.
  

Cresterea puterii din centralele din Dobrogea si Moldova, in special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie

• Pe termen mediu si  lung,  analiza  regimurilor  de  functionare  pentru  un  orizont  de timp de minim  10  ani,  trebuie  sa  ia  in  considerare  cresterea  puterii  din  centralele din Dobrogea si Moldova, in special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie (eoliene si fotovoltaice).
• Sursele regenerabile de energie vor asigura, pe termen mediu, 43% din productia de energie electrica a Romaniei.
• In Romania, suprafata cumulata (peste 490.000 de hectare - teren in stare degradata) se poate valorifica pentru infiintarea de culturi energetice. De asemenea, pentru o perioada de cel putin 25 de ani, se pot crea zeci de mii de locuri de munca, cu profesii si specializari profesionale in activitati de pregatire, exploatare si procesare a biomasei, respectiv de producere, distributie si furnizare a energiei, in special in zonele rurale. Proiectele pe baza de biomasa se sustin fara costuri pentru mediu la producerea de energie electrica si termica.
• Pentru valorificarea si exploatarea terenurilor aflate in proces de desertificare si biodegradare, precum si pentru un nou regim de impadurire vor fi stabilite obiective nationale, cu tinta 2030, cu stimulente pentru atenuare emisii GES, precum si investitii in combustibili alternativi, biocombustibili, biomasa si bioeconomie.
  

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE)

• Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) reprezinta un imperativ la nivelul Romaniei si al Uniunii Europene justificat de protectia mediului, cresterea independentei energetice fata de importuri, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum si pentru motive de ordin economic si de coeziune sociala. Se impune realizarea unui  cadru legislativ predictibil pentru  o  lunga perioada  de timp realizat cu mecanisme de corectie prin reguli de piata.
• Pentru aceasta insa, este necesara functionarea in sistem  a unor centrale de varf, deoarece modul actual de functionare are implicatii negative asupra costurilor de productie si duratei de viata a grupurilor destinate functionarii in baza.
• Realizarea unei capacitati de echilibrare a balantei productie-consum fara a periclita siguranta sistemului, pentru structura existenta si prognozata pe termen mediu a parcului de productie, de 3.500 MW. Aceasta concluzie trebuie luata in considerare la elaborarea scenariilor de dimensionare rationala a retelei.

Eficienta energetica trebuie tratata ca "Program de tara" care va fi implementat tinand seama de reducerea varfului de consum anual, precum si al consumului national de energie. Acesta va include:

• Programe de gestionare a sarcinii energetice cum ar fi timpii si tarifele de utilizare,  de control al incarcarii directe, tarifele utilizate si de gestionare a sarcinii intreruptibile.
• De asemenea se va utiliza un sistem de standarde si de etichetare pentru aparatura electrocasnica, izolarea termica a cladirilor precum si campanii de informare, educare, avertizare a consumatorilor asupra conservarii energiei si eficientei energetice.
• Implementarea se va realiza printr-un Plan National de Actiune pentru Eficienta Energetica, ghiduri practice, reglementari, politici guvernamentale si strategii cu un accent special asupra consumatorului ca fiind sursa cu cel mai mare potential de economisirea de energie.
  

Propuneri privind modificarea cadrului legislativ:

• Reanalizarea in noul context al redefinirii politicilor energetice la nivelul UE a Legii123/2012  pentru  energie  electrica  si gaze naturale.
• Legea petrolului.
• Tarifele percepute de ANCOM si ANRE se vor majora, fara impact asupra utilizatorului final.
• Legea biomasei, BIO combustibililor si energiei geotermale.
• Legea energiei termice in vederea definirii unitare a modului de alimentare cu apa calda, caldura si racire pentru toate locuintele Romaniei.
  

Propuneri de Programe la nivel national

• Biomasa: 500 mii hectare - in vederea realizarii de plantatii tehnicenergetice pentru producerea de energie electrica si termica pentru toate localitatile Romaniei, sustinerea investitiei se realizeaza prin Fondul constituit la nivelul Ministerului Mediului.
• Eficienta energetica - sustinerea investitiei prin procent din pretul energiei electrice si a gazelor naturale.
• Cogenerare de inalta eficienta. Sustinerea financiara va fi  realizata  printrun  bonus de cogenerare pentru tehnologiile de inalta  eficienta.
• ESCO - plati in rate lunare. Instrument de dezvoltare economica - sustinerea investitiei prin contracte de performanta energetica, obiectiv prioritar pentru cladirile publice; Sustinere financiara: contracte de performanta energetica pe termen de minimum 10 ani si contracte de creditare bancara, surse de finantare din fonduri europene si PNAER - fondul de eficienta energetica, programe guvernamentale de tipul "Casa verde", "Oras verde" etc.
• Realizarea Infrastructurii pentru combustibili alternativi CNG, LNG, biocombstibili, transport electric (cu prioritate pentru transportul local in comun) si transportul de marfa; transpunerea Directivei UE ce vizeaza reducerea cu minimum 40% a tarifului la transport.
• Plan National de Dezvoltare a Retelelor de Distributie gaze naturale in vederea alimentarii populatiei aflate in comunitati ce nu sunt conectate la aceste retele, precum si a agentilor economici aflati in aceeasi situatie si care utilizeaza aceasta resursa in procesul de productie de bunuri. Vom sustine transferul serviciilor de concesiune ale distributiilor de gaze naturale de la Ministerul Energiei catre Autoritatile Publice Locale.  
• RO Green - Economie Circulara (valorificare deseuri) sustinerea investitiei prin fonduri europene, fondul de mediu, accent pentru domeniul energiei);
• Actualizarea Registrului National pentru meserii si competente in vederea introducerii noilor  meserii    ale    domeniului  energiei  regenerabile si energiei neconventionale;
• Portal de investitii Monitorizare "online"; finantare din PNAER si Fonduri europene.
• Program riguros de mentenanta si  investitii  (retehnologizare/modernizare,  dezvoltare) si indeplinirea anuala a acestuia pentru instalatiile aferente retelelor de  transport al energiei electrice si gazelor naturale. Finantare din  tarif.
• Program National pentru Educarea si Informarea Consumatorului asupra Eficientei Energetice, precum si realizarea unei Platforme electronice cu oferte concrete privind echipamentele de inalta eficienta de uz casnic precum si lista companiilor ESCO si furnizorilor, precum si ofertele acestora in vederea transformarii acestuia din CONSUMER in PROSUMER. Finantare din PNAER, Fonduri europene, tarif etc.