In negocierile de politica externa in vederea formarii noii coalitii de guvernare in Germania, continuate sambata, n-a putut lipsi controversatul proiect energetic Nord Stream 2. Cu toate discutiile la nivel politic, acesta „tace si se face”. Procesul de aprobare pentru construirea controversatei conducte de gaze la Marea Baltica, Nord Stream 2, a mai trecut un obstacol. Biroul de prospectiuni miniere (Bergamt) din Stralsund a aprobat la 31 ianuarie construcția unei prime sectiuni a gazoductului, in marea teritoriala a Germaniei. Aceasta include o secțiune de 55 de kilometri in apele teritoriale germane si in zona de ancorare din Lubmin.
Startul oficial al controversatului proiect a fost la 9 aprilie 2010, in golful Portovaya din Rusia. La finalizarea acestuia, gazele rusesti vor ajunge, prin conductele submarine, direct la distribuitori si apoi la consumatorii germani.
Ministerul Energiei german din Schwerin a declarat ca „toate documentele prezentate au fost examinate si toate obiectiile au fost luate in considerare”. Printre altele, au fost reevaluate, in urma unor reclamatii, masurile compensatorii initial planificate pentru terenurile arabile din insula Rügen, vizate in dezvoltarea proiectului.
Acest prim pas nu este insa definitiv, caci e necesara o aprobare suplimentara, de la Agentia Federala Maritima si Hidrografica (BSH). Acest birou este responsabil pentru zona economica plasata in largul marii. Lipsesc, momentan, si permisiunile de constructie din Danemarca, Suedia si Finlanda. Nord Stream 2 se asteapta insa ca aceste aprobari sa fie emise in lunile urmatoare.
Nord Stream 2 a salutat „unda verde” de la oficiul din Stralsund. Aceasta a fost „o etapă importanta in procesul de aprobare de la diferite autoritati, pentru intregul nostru proiect", a declarat Jens Lange, manager al sectiei de aprobari, de la Nord Stream 2 Germania.
Potrivit companiei, masurile de constructie pregatitoare, cum ar fi eliberarea santierului de constructii la punctul de debarcare Lubmin, urmeaza sa inceapa acum. Acolo se termina primul traseu Nord Stream, care transportă gaze naturale rusesti in Germania, incepand cu anul 2011. Consortiul intentioneaza sa demareze lucrarile pentru Nord Stream 2 la mijlocul lunii mai. Costul gazoductului intre Rusia si Lubmin este estimat la opt miliarde de euro.
- Scurt istoric
„Mult noroc", scria fostul presedinte si premier rus, Dimitri Medvedev, pe o conducta pentru gazoductul de la Marea Baltica, Nord Stream.
Pe 9 aprilie 2010, incepea oficial constuctia acestuia, in Golful Portovaya din Rusia. Gazoductul se intinde pe 1.224 km, de la Vyborg din Rusia, pe marginea granitei finlandeze de la Marea Baltica, si pana la Lubmin., in Germania, unde e punctul terminus al conductei.
Peste 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale urmeaza sa ajunga aici, in fiecare an. Operatorul Nord Stream AG investește un total de 7,4 miliarde de euro, pentru a asigura aprovizionarea directă a gazului rusesc, in Europa.
In august 2011 a fost finalizata prima conducta si s-a sudat ultima conexiune dintre conducta Nord Stream din Marea Baltica si conducta continentala OPAL.
La 8 noiembrie 2011 a fost momentul unei inaugurari: cancelarul federal Angela Merkel si presedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, au deschis, printr-un gest simbolic, robinetul de gaze. La inaugurare au luat parte multe personalitati politice.
O jumătate de an mai tarziu, s-a pus in functiune a doua parte a conductei Marii Baltice. Gazul rusesc a inceput sa curga, din octombrie 2012. Regizorul Serghei Popov a deschis, simbolic, a doua conducta din Nord Stream, in orasul rus Portowaya.
Pentru producția a 126.000 de tevi, care au fost necesare pentru construirea gazoductului, constructorul francez Eupec a deschis, in 2008 o fabrica in oraselul german de coasta, Sassnitz. Dupa finalizarea conductei, fabrica s-a inchis, din lipsa de comenzi.
- Critica adusa proiectului
Nord Stream 2, cu o capacitate de transport de 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, a fost pe larg dicutata si controversata in UE, o serie de tari est-europene respingand cu vehementa proiectul energetic ruso-german. Acestea se tem de problemele lor energetice, deoarece sunt ocolite de gazoduct. Recent, si Statele Unite ale Americii si-au reinnoit criticile, avertizand ca Rusia ar putea folosi sursele de energie ca instrumente de presiune politica.
In Germania, o serie de ONG-uri de mediu, ca si Partidul Verzilor, au criticat decizia Oficiului Minelor din Stralsund. Sefa fractiunii de land a partidului Die Grüne, Claudia Müller, a spus ca „aceasta autoritate de stat a demonstrat, inca o data, ca lobby-ul economic a castigat in detrimentul regiunii si al populatiei sale”.
Nu toti politicienii germani impartasesc insa pozitia anti-ruseasca. Guvernele landurilor est-germane au criticat sanctiunile aplicate Rusiei „Suntem in mod foarte clar pentru eliminarea sanctiunilor“, a declarat lunea trecuta premierul landului Mecklenburg-Vorpommern, Manuela Schwesig (SPD), dupa reuniunea premierilor de landuri germane din Est, de la Berlin.
Tarile UE au aprobat, in 2014, sanctiuni economice asupra Rusiei, ca raspuns la anexarea Crimeei si a altor actiuni rusesti in conflictul din Ucraina. Sanctiunile au fost prelungite pana in vara acestui an. Rusia, in schimb, a impus o interdictie privind importurile de alimente.
Tema gazoductului Nord Stream 2 a fost punct si in negocierile pe teme de politica externa, in vederea constituirii unei aliante guvernamentale intre Uniunea CDU/CSU si SPD. „Reteaua de infrastructura a gazelor" garanteaza independenta Europei, s-a afirmat intr-o propunere de formulare a acordului de coalitie, de catre SPD.
Uniunea, pe de alta parte, a fost in favoarea unei „reglementari europene", cunoscand bine faptul ca, in Comisia UE si in mai multe state europene, gazoductul ruso-german din Marea Baltica s-a lovit de impotriviri.
Insa Nord Stream are puternici sustinatori in Germania. Dupa ce a iesit din viata politica in 2005, fostul premier Gerhard Schröder este, printre altele, presedintele consiliului de administratie al Nord Stream AG. Dar nu numai fosti, ci si actuali politicieni de varf sunt pentru gazoductul din Marea Baltica.
Ministrul afacerilor externe, Sigmar Gabriel (SPD), ar fi fost foarte dedicat proiectului, s-a spus in cercurile participante saptamana trecuta la negocieri. In același timp, presedintele onorific al CSU, Edmund Stoiber, ar fi facut lobby de culise pentru Nord Stream 2.
Pentru ca nu a existat niciun acord in acest sens, problema gazoductului a fost a fost in cele din urma eliminata din acordul de coalitie negociat saptamana trecuta intre Uniunea CDU-CSU si SPD.
Ceea ce ne duce cu gandul ca, in ciuda divergentelor afisate, ar exista un acord tacit in ce priveste nevoia de gaz cat mai ieftin, pentru firme si consumatori privati. Iar pe nemti nu-i intereseaza, neaparat, ca aceasta energie, sange pentru economie, „vine de la rusi”.
12
9
