La propunerea Ministerului Energiei, Guvernul României a adoptat, miercuri, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, care prevede că centralele din Complexul Energetic Hunedoara vor fi obligate să furnizeze servicii de sistem la o putere de 400 de MW în următorii doi ani (până în 2020). Transportatorul de energie Transelectrica va trebui să stabilească lunar capacitatea necesară acestor servicii, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei. Pentru CE Hundoara această ordonanță de urgență este de mare ajutor, în condițiile în care va primi lunar sume importante de bani pentru serviciile de sistem. Astfel, va avea asigurate venituri pentru o producție de energie care nu poate fi vândută pe piața liberă din cauza prețurilor foarte mari.
Energia produsă de CE Hunedoara este cea mai scumpă.
Actul normativ aprobat de Guvern este motivat prin faptul că este necesară "asigurarea stabilității Sistemului Electroenergetic Național și siguranței alimentării cu energiei a populației și consumatorilor indiustriali".
Complexul Energetic Hunedoara face deja obiectul unei investigații aprofundate deschise de Comisia Europeană. Comisia Europeana a deschis pe 12 martie o investigatie aprofundata pentru a evalua daca diferitele masuri de sprijin public acordate de autoritatile romane producatorului de energie Complexul Energetic Hunedoara sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate intreprinderilor aflate in dificultate. Pe 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare in valoare de 37,7 milioane euro (167 de milioane lei) producatorului de energie CE Hunedoara, care se afla intr-o situatie de dificultate financiara inca din 2013. Insa, CE Hunedoara trebuia sa puna in aplicare un plan de restructurare pentru a de veni viabil si, de asemenea, sa ramburseze 6 milioane euro. Vezi aici mai multe detalii.
Ministerul Energiei susține că actul normativ aprobat miercuri are la bază rezultatele studiului operatorului de transport și sistem care a analizat regimurile de funcționare ale Sistemul Energetic Național în lipsa producției de energie din termocentralele Mintia și Paroșeni.
Astfel, analizele au indicat că, într-un asemenea scenariu, alimentarea zonei de nord-vest a țării ar presupune o creștere a transferului de putere dinspre zona de sud, fapt ce ar putea afecta capacitatea transfrontalieră dintre România și Ungaria.
Totodată, studiul notează și alte consecințe negative asupra SEN într-un asemenea context, precum: reducerea nivelul de adecvanţă al SEN, mai ales în perioadele de iarnă şi în cele de secetă accentuată şi creşterea riscului apariţiei unor blocaje sau amânări în realizarea programului de investiții și modernizare a rețelei electrice de transport (realizare axului de 400 kV "Banat").
Mai mult, Transelectrica a recomandat menținerea grupului de la centrala termoelectrică Paroşeni și cel puţin a unui grup în centrala termoelectrică Mintia până la finalizarea lucrărilor de trecere a axului "Banat" (axul de 220 kV Porțile de Fier - Reșița - Timișoara - Săcălaz - Arad) de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV, investiţie estimată a se finaliza în anul 2024.
În România, sursele de producție de energie electrică sunt repartizate dezechilibrat între jumătatea din sud şi cea de nord a țării: în jumătatea de nord sunt instalate capacități care acoperă doar 20% din producția de energie electrică a SEN. Totodată, precizăm că Societatea Complexul Energetic Hunedoara asigură 5% din totalul producției naționale de energie, fiind cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a țării.
0
0
