Statele Unite au repetat miercuri avertismentul că ar putea sancţiona firmele occidentale care participă la proiectul conductei de gaze Nord Stream 2, prevăzut să conecteze Germania direct la resursele Rusiei, informează Reuters.
"Am spus clar că firmele care colaborează la proiectul sectorului de conducte pentru exportul energiei din Rusia se angajează într-o activitate care implică riscul de sancţiuni", a declarat agenţiei Reuters un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington. "Credem că aceasta (conducta) ar submina securitatea energetică şi stabilitatea generală a Europei, furnizând Rusiei un alt instrument pentru constrângerea politică a ţărilor europene, în special a Ucrainei. Rusia înţelege că acest proiect dezbină Europa şi foloseşte acest lucru în avantajul său", a arătat oficialul citat, potrivit Agerpres.
Nord Stream 2, cu o capacitate de transport de 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, a fost pe larg dicutată și controversată în UE, o serie de țări est-europene respingând cu vehemență proiectul energetic ruso-german. Acestea se tem de problemele lor energetice, deoarece sunt ocolite de gazoduct. Gazoductul se întinde pe 1.224 km, de la Vyborg din Rusia, pe marginea graniței finlandeze de la Marea Baltica, și până la Lubmin, în Germania, unde e punctul terminus al conductei.
Cum s-au poziționat țările până acum față de proiect:
În 2016, mai multe state membre UE, inclusiv România, au ridicat obiecții față de gazoductul Nord Stream-2 "Proiectul Nord Stream-2 ridică anumite riscuri la adresa securității energetice în regiunea Europei Centrale și de Est. Acesta ar influența puternic evoluțiile de pe piața gazelor și tranzitul gazelor în regiune, mai ales ruta de tranzit via Ucraina", se arată în scrisoarea datată 7 martie. Copia scrisorii consultată de Reuters este semnată de premierii Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei, României și de presedintele Lituaniei.
Vladimir Putin și Angela Merkel apără proiectul gazoductului Nord Stream 2 în fața amenințărilor SUA
La mijlocul lunii mai, Vladimir Putin și Angela Merkel au apărat proiectul gazoductului submarin Nord Stream 2, amenințat de sancțiuni americane, un motiv suplimentar de apropiere între cele două țări, pe lângă dorința menținerii în vigoare a acordului nuclear iranian, scrie AFP.
Putin a promis să continue tranzitul de gaz rusesc via Ucraina cu condiția să fie rentabil, după lansarea acestui proiect care urmează să lege direct Rusia de Germania prin marea Baltică și ocolind deci Ucraina. Mai multe țări europene, cu Polonia în frunte, se opun acestui proiect, acuzând un interes politic. Statele Unite au amenințat cu sancțiuni companiile care vor participa la acest proiect.
"Considerăm acest proiect rentabil pentru noi și ne vom bate să fie realizat", a spus Putin, care a invocat interesul lui Donald Trump de a "apăra interesele afacerilor sale", respectiv aprovizionarea Europei cu gaz american, în locul celui rusesc.
Merkel a cerut garanții pentru ca Ucraina să nu fie exclusă din tranzit după lansarea gazoductului, care vizează dublarea până la finalul lui 2019 a capacităților Nord Stream 1.
Suedia a aprobat proiectul gazoductului Nord Stream 2. Lucrări pregătitoare și în Finlanda
Suedia a aprobat în iunie proiectul gazoductului ruso-german Nord Stream 2, care ocolește Ucraina prin Marea Baltică, afirmând că dreptul internațional nu îi permite să interzică trecerea sa de-a lungul coastelor sale, scrie AFP.
"Dreptul național și internațional nu oferă guvernului posibilitatea de a respinge această cerere", a declarat ministrul pentru Companii și Inovație, Mikael Damberg, într-o conferință de presă.
"Guvernul a precizat în același timp că Suedia are o poziție critică față de proiectul Nord Stream 2 din cauză că riscă să contravină obiectivelor de politică energetică ale Uniunii Europene", a adăugat el.
Lucrări pregătitoare au început de asemenea și în Finlanda, pe baza aprobării autorităților franceze, precizează comunicatul.
Ucraina acuză ca proiectul divizează Europa:
Președintele Consiliului de Administraţie al companiei ucrainene Naftohaz, Andri Kobolev, avertiza in luna aprilie că proiectul gazoductului Nord Stream 2 este un "cal troian" pentru Uniunea Europeană şi "contravine intereselor Europei". "Naftogaz încearcă să explice acest lucru partenerilor săi europeni" - a subliniat Kobolev. "Dacă această conductă va fi, totuşi, construită și pusă în funcțiune, europenii vor trebui să plătească un preţ serios, potrivit Rador, care citeaza Korrespondent.
Prețul pentru lansarea Nord Stream 2 va fi divizarea UE" - a avertizat şeful Naftohaz, care consideră că, pentru a-şi atinge acest obiectiv, Moscova va folosi tactica "dezbină și stăpânește". "Domnul Putin va suna în Polonia și va spune: 'Vreţi gaze ieftine ca în Germania? Dacă doriți același avantaj competitiv, haideţi să discutăm, între timp, şi alte chestiuni'. Apoi, va suna în Slovacia, în Ungaria și în alte țări din Europa Centrală și de Est.
Polonia acuza un proiect politic: ”Problema este că Trump va pleca la un moment dat, iar noi vom rămâne cu germanii care sunt tot mai proruși”
”Cât venin american și central-est european trebuie să ai în tine și câtă rusofobie ascunzi în tine, pentru a avea ceva împotriva gazoductului Nord Stream 2? Este vorba totuși de cel mai mare proiect de infrastructură al Europei, în care sunt angajate concerne din Rusia, Germania, Austria, Olanda, Franța și Marea Britanie și care oferă locuri de muncă unor mii de oameni. Principalul concern dintre ele, Gazprom, sprijină cluburi de fotbal, investește în cultură și chiar repară biserici. Proiectul este un model din punct de vedere ecologic, este în armonie cu Baltica”- aceasta este versiunea afișului, care atârnă poate deasupra patului lui Gerhard Schröder, fostul cancelar al Germaniei, iar acum cel mai devotat propagandist al gazoductului NS2, scria in mai cotidianul polonez Rzeczpospolita.
Alți politicieni germani, care ocupă funcții importante, au colportat afișe cu un mesaj simplu: aceasta nu este problema noastră (politică), este o problemă de afacere, mai scriu jurnalistii polonezi.
Angela Merkel a spus: este totuși și un proiect politic. Și a decis să discute politic în această problemă cu SUA și Rusia. Rușii ar fi promis că o parte din gazul rusesc ar ajunge în Occident prin Ucraina, iar, în schimb, americanii ar înceta să mai sperie cu impunerea de sancțiuni pe firmele (între care și cele germane) angajate în proiect. Nu vor înceta, pentru că nu se poate avea încredere în promisiunile Rusiei – a declarat înainte de întâlnirea la summitul Merkel-Putin cunoscuta până acum doar a unui grup restrâns, Sandra Oudkirk.
Francezii de la Engie anuntau in 2017 ca ar putea sa suspende finantarea pentru Nord Stream 2, daca proiectul american de lege privind sanctiunile impotriva Rusiei intra in vigoare
Grupul francez Engie declara in iulie 2017 că ar putea "sa nu continue sa finanteze" proiectul gazoductului Nordstream 2 intre Rusia si Germania daca Statele Unite aplica noile sanctiuni impotriva Moscovei.
"Daca sanctiunile (americane) sunt efectiv aplicabile proiectului (Nord Stream 2), atunci am putea (...) sa nu continuam finantarea acestui proiect astfel incat sa nu fim vizati de sanctiuni", a declarat Pierre Chareyre, responsabil cu activitatea de gaz natural lichefiat la Engie, intr-o conferinta telefonica.
Acesta a precizat ca "nu suntem inca in aceasta situatie", adaugand ca "legea privind sanctiunile nu este retroactiva, deci doar viitoare transferuri de fonduri sunt riscante" daca legea este promulgata.
- Scurt istoric
„Mult noroc", scria fostul presedinte si premier rus, Dimitri Medvedev, pe o conducta pentru gazoductul de la Marea Baltica, Nord Stream.
Pe 9 aprilie 2010, incepea oficial constuctia acestuia, in Golful Portovaya din Rusia. Gazoductul se intinde pe 1.224 km, de la Vyborg din Rusia, pe marginea granitei finlandeze de la Marea Baltica, si pana la Lubmin., in Germania, unde e punctul terminus al conductei.
Peste 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale urmeaza sa ajunga aici, in fiecare an. Operatorul Nord Stream AG investește un total de 7,4 miliarde de euro, pentru a asigura aprovizionarea directă a gazului rusesc, in Europa.
In august 2011 a fost finalizata prima conducta si s-a sudat ultima conexiune dintre conducta Nord Stream din Marea Baltica si conducta continentala OPAL.
La 8 noiembrie 2011 a fost momentul unei inaugurari: cancelarul federal Angela Merkel si presedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, au deschis, printr-un gest simbolic, robinetul de gaze. La inaugurare au luat parte multe personalitati politice.
O jumătate de an mai tarziu, s-a pus in functiune a doua parte a conductei Marii Baltice. Gazul rusesc a inceput sa curga, din octombrie 2012. Regizorul Serghei Popov a deschis, simbolic, a doua conducta din Nord Stream, in orasul rus Portowaya.
Pentru producția a 126.000 de tevi, care au fost necesare pentru construirea gazoductului, constructorul francez Eupec a deschis, in 2008 o fabrica in oraselul german de coasta, Sassnitz. Dupa finalizarea conductei, fabrica s-a inchis, din lipsa de comenzi.
- Critica adusa proiectului
Nord Stream 2, cu o capacitate de transport de 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, a fost pe larg dicutata si controversata in UE, o serie de tari est-europene respingand cu vehementa proiectul energetic ruso-german. Acestea se tem de problemele lor energetice, deoarece sunt ocolite de gazoduct. Recent, si Statele Unite ale Americii si-au reinnoit criticile, avertizand ca Rusia ar putea folosi sursele de energie ca instrumente de presiune politica.
In Germania, o serie de ONG-uri de mediu, ca si Partidul Verzilor, au criticat decizia Oficiului Minelor din Stralsund. Sefa fractiunii de land a partidului Die Grüne, Claudia Müller, a spus ca „aceasta autoritate de stat a demonstrat, inca o data, ca lobby-ul economic a castigat in detrimentul regiunii si al populatiei sale”.
Nu toti politicienii germani impartasesc insa pozitia anti-ruseasca. Guvernele landurilor est-germane au criticat sanctiunile aplicate Rusiei „Suntem in mod foarte clar pentru eliminarea sanctiunilor“, a declarat lunea trecuta premierul landului Mecklenburg-Vorpommern, Manuela Schwesig (SPD), dupa reuniunea premierilor de landuri germane din Est, de la Berlin.
Tarile UE au aprobat, in 2014, sanctiuni economice asupra Rusiei, ca raspuns la anexarea Crimeei si a altor actiuni rusesti in conflictul din Ucraina. Sanctiunile au fost prelungite pana in vara acestui an. Rusia, in schimb, a impus o interdictie privind importurile de alimente.
Tema gazoductului Nord Stream 2 a fost punct si in negocierile pe teme de politica externa, in vederea constituirii unei aliante guvernamentale intre Uniunea CDU/CSU si SPD. „Reteaua de infrastructura a gazelor" garanteaza independenta Europei, s-a afirmat intr-o propunere de formulare a acordului de coalitie, de catre SPD.
Uniunea, pe de alta parte, a fost in favoarea unei „reglementari europene", cunoscand bine faptul ca, in Comisia UE si in mai multe state europene, gazoductul ruso-german din Marea Baltica s-a lovit de impotriviri.
Insa Nord Stream are puternici sustinatori in Germania. Dupa ce a iesit din viata politica in 2005, fostul premier Gerhard Schröder este, printre altele, presedintele consiliului de administratie al Nord Stream AG. Dar nu numai fosti, ci si actuali politicieni de varf sunt pentru gazoductul din Marea Baltica.
Ministrul afacerilor externe, Sigmar Gabriel (SPD), ar fi fost foarte dedicat proiectului, s-a spus in cercurile participante saptamana trecuta la negocieri. In același timp, presedintele onorific al CSU, Edmund Stoiber, ar fi facut lobby de culise pentru Nord Stream 2.
Pentru ca nu a existat niciun acord in acest sens, problema gazoductului a fost a fost in cele din urma eliminata din acordul de coalitie negociat saptamana trecuta intre Uniunea CDU-CSU si SPD.
Ceea ce ne duce cu gandul ca, in ciuda divergentelor afisate, ar exista un acord tacit in ce priveste nevoia de gaz cat mai ieftin, pentru firme si consumatori privati. Iar pe nemti nu-i intereseaza, neaparat, ca aceasta energie, sange pentru economie, „vine de la rusi”.
0
5
