Dezbaterile pe Legea Offshore, blocate de două săptămâni în Camera Deputaților: Cum este mimată transparența și cum sunt purtate adevăratele negocieri tot în biroul lui Liviu Dragnea

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Luni, 15 octombrie 2018, 17:07 Economie | Energie


​Proiectul legii offshore nu se află pe ordinea de zi a ședințelor comisiilor de specialitate din Camera Deputaților, deși liderii Coaliției PSD-ALDE au dat asigurări că în această săptămână vor reîncepe dezbaterile pe forma finală. Nu există o explicație oficială pentru tărăgănarea dezbaterilor, însă potrivit informațiilor HotNews.ro, PSD și ALDE nu se înțeleg pe forma finală. Săptămâna trecută, PSD și ALDE au mimat o discuție transparentă cu reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare, la care au participat și investitori, însă adevăratele negocieri s-au purtat tot în cerc restrâns, la fel ca până acum, în cabinetul șefului PSD Liviu Dragnea.

"Legea offshore nu se regăsește pe ordinea de zi nici săptămâna aceasta! Asistăm în continuare la o bătaie de joc din partea coaliției. Deși am fost chemați la o întâlnire cu toți liderii de grup săptămâna trecută, negocierile s-au purtat vineri tot în biroul lui Liviu Dragnea, de data acesta între dumnealui și Călin Popescu Tăriceanu", scrie pe contul său de Facebook Cristina Prună, deputat USR.

Potrivit informațiilor HotNews.ro, PSD vrea să întârzie cât mai mult adoptarea legii, dacă nu este agreată și de celelalte partide forma propusă de Liviu Dragnea, care ar fi defavorabilă investitorilor din Marea Neagră. În schimb, ALDE vrea o formă mai avantajoasă pentru operatori, mai apropiată de cea care a trecut de Senat.
  • Cum este mimată de două săptămâni transparența
Legea este blocată încă de pe 3 octombrie când a fost retrimisă de plenul Camerei Deputaților în comisii, în urma refuzului ALDE și UDMR de a o vota în varianta impusă de Liviu Dragnea și susținută de PSD. În condițiile în care este singurul partid care susținea varianta propusă de Liviu Dragnea, PSD a fost obligat să accepte retrimiterea în comisii.

Două zile mai târziu, pe 5 octombrie, mai mulți membri ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, Varujan Vosganian, Daniel Chițoiu, Andrei Gerea și Toma Petcu, s-au dus în biroul lui Liviu Dragnea pentru a discuta despre soarta legii. Atunci au decis ca dezbaterea legii offshore să fie reluată în comisia de specialitate. Tot atunci au decis că discuțiile nu se vor purta doar într-un cerc restrâns și nu vor mai avea loc negocieri subterane ca până acum, ci vor fi dezbateri la care vor participa toate grupurile parlamentare, fie de la putere, fie de la opoziție, iar companiile vor putea veni cu propriile analize financiare, care vor fi comparate cu cele ale instituțiilor statului.

Cu câteva ore înainte de această întâlnire dintre liderii ALDE și șeful PSD, președintele comisiei pentru industrii, Iulian Iancu, cel care a condus până acum dezbaterile pe legea offshore, s-a internat în spital, acuzând probleme cardiace.


Pe 6 octombrie, Liviu Dragnea a spus că s-a ajuns la un consens, iar dezbaterea finală va avea loc "cel mai sigur" săptămâna următoare. "A apărut incidentul cu dl Iancu şi nu mai suntem siguri că putem avea dezbaterea finală în comisie săptămâna care urmează. Nu e imposibil, dar cel mai sigur este cealaltă săptămână", a precizat Liviu Dragnea.

Pe 8 octombrie, Călin Popescu Tăriceanu a spus că este necesară o ședință a comisiei pentru industrii, "în pofida imposibilităţii fizice a domnului preşedinte Iancu" de a participa la lucrări. "În ceea ce priveşte reuniunea Comisiei de Industrii de la Cameră, aşa cum am spus şi săptămâna trecută, cred că, în pofida imposibilităţii fizice a domnului preşedinte Iancu de a participa la lucrările Comisiei, aceasta ar trebui să se întrunească şi, în cadrul Comisiei, să existe un schimb de păreri între membrii acesteia din toate partidele care sunt reprezentate în Parlament, pentru a cântări şi unii, şi alţii, opţiunile pe care le avem la îndemână", a spus Tăriceanu.

Pe 10 octombrie, a avut loc o întâlnire între reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare și cei ai companiilor. Varujan Vosganian a spus atunci că a fost o întâlnire istorică și că în următoarea săptămână vor avea loc dezbateri privind Legea Offshore în cele trei comisii specializate ale Parlamentului. Reprezentanții USR nu au fost la fel de entuziasmați de această întâlnire, acuzând în continuare lipsa de transparență. "Ceea ce se anunța a fi o discuție tehnica și pe cifre, cu studii, analize, proiecții de preț, la care să participe ministrul Energiei, ministrul Finanțelor publice, șeful ANRM și chiar Liviu Dragnea, s-a transformat într-o discuție cu reprezentanții concesionarilor din Marea Neagră. Studiul făcut la guvern pe care îl invocă atât PSD cât și ALDE nu a fost niciodată dezvăluit Opoziției. În continuare, se lucrează în orb. Discuția de astăzi cu producătorii a fost una utilă, însă cam de teatrul absurdului. Producătorii invocă stabilitatea fiscală și ordonanța 160/1999 care îi scutește de impozite suplimentare. PSD ne-a pus pe masa comisiei săptămâna trecută un nivel de taxare suplimentară, crescut față de forma legii care a fost trimisă spre promulgare în luna iulie. De ce se întâmplă lucrul acesta? Pentru că discuțiile s-au purtat de către Liviu Dragnea și cercul restrâns care lucreaza la aceasta lege în spatele ușilor închise. Și tocmai Liviu Dragnea și reprezentanții guvernului au lipsit astăzi de la discuții!! O fugă de răspundere a acestui guvern care ar trebui să își asume clar cifrele și propunerile cu care vin", a spus Cristina Prună, deputat USR după întâlnirea pe care Varujan Vosganian o considera istorică.

Pe 12 octombrie, legea a fost discutată din nou doar în biroul lui Liviu Dragnea, între liderii PSD și ALDE. Concluziile discuțiilor nu au fost prezentate de nicio parte, însă potrivit unor surse politice liderii celor două partide nu au ajuns la un consens.

Reamintim plenul Camerei Deputaților a decis pe 3 octombrie retrimiterea Legii Offshore în comisii, solicitarea fiind făcută, în mod surprinzător de Kelemen Hunor, UDMR. PSD a fost obligat să accepte retrimiterea în comisii, mai ales că și ALDE intenționa să ceară același lucru.

Decizia a fost una neașteptată în condițiile în care cu o zi în urmă, PSD, având sprijinul UDMR, a ținut cu tot dinandinsul să treacă legea de comisii, fără dezbatere reală, în ciuda unei opoziții vehemente din partea ALDE, partenerul de coaliție al PSD, și din partea PNL și USR, care au acuzat lipsa de transparență. Dacă marți, UDMR a votat în comisii amendamentele impuse de PSD, miercuri, în plen, lucrurile s-au schimbat total, fiind partidul care a cerut retrimiterea legii și amânarea ei cu o săptămână. Este pentru prima oară când PSD rămâne fără majoritate. Este pentru prima oară când PSD rămâne fără majoritate, iar pentru Liviu Dragnea acest lucru a reprezentat un eșec major, mai ales în condițiile în care el a vrut să impună în Parlament forma legii dorită de el.

Însă toate partidele s-au revoltat în momentul în care s-au trezit peste noapte cu o formă a legii pe care nu au discutat-o niciodată. Deputații au primit o serie de amendamente cu doar puțin timp înainte de începerea ședinței comisiilor în care trebuia votat raportul final. Erau amendamente impuse de PSD, cu Liviu Dragnea în frunte.
  • O scurtă istorie a unei legi negociate în biroul lui Liviu Dragnea
Dezbaterile pe această lege au stârnit semne de întrebare încă de la început. Uneori, PSD a încercat accelerarea dezbaterilor și trecerea amendamentelor pe repede înainte, iar alteori le-a amânat pe neașteptate. La sfârșitul lui septembrie, legea a trecut rapid prin Senat, fără dezbateri reale pe amendamente. A doua zi trebuia să treacă prin comisiile din Camera Deputaților, așa cum anunțase chiar Liviu Dragnea, însă s-a amânat o săptămână. Preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a spus că decizia amânării a fost luată în urma unei discuții cu Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților. Acesta în condițiile în care tot Dragnea spunea cu câteva zile înainte că legea va trece repede prin comisiile din Camera Deputaților, urmând votul final. Deputații din comisiile de specialitate au fost luați prin surprindere de această decizie.

O săptămână mai târziu, pe 2 octombrie, deputații din comisiile pentru buget, pentru industrii și pentru administrație au fost luați prin surprindere cu amendamente de care au aflat cu doar două ore înainte ca acestea să fie discutate. Ședința a fost extrem de tensionată, motivul principal fiind faptul că amendamentele discutate au ajuns la parlamentari doar cu puțin timp înainte de dezbatere. Amendamentele au fost realizate peste noapte de grupul PSD. Acestea au fost adoptate în comisii, având voturi favorabile doar din partea parlamentarilor PSD și UDMR. A doua zi, când trebuia discutată legea în plen, chiar și ALDE s-a întors împotriva PSD, cerând retrimiterea ei în comisii.

Legea se află pentru a doua oară în Parlament după ce o primă formă adoptată în iulie a fost retrimisă pentru reexaminare de președintele Klaus Iohannis. Acea formă a fost prezentată și asumată chiar de Liviu Dragnea, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților. Forma adoptată a luat pe surprindere atât deputații, cât și companiile. Mulți dintre deputați au aflat ce votează abia în ziua adoptării, după ce principalele amendamente au fost prezentate de Liviu Dragnea. Companiile s-au declarat nemulțumite.

La scurt timp după aprobarea de către Parlament a acelei forme, Liviu Dragnea și-a modificat radical poziția susținând că este nevoie de îmbunătățirea legii în favoarea companiilor. Dacă președintele Klaus Iohannis ar fi promulgat legea în forma adoptată de Parlament, Guvernul ar fi urmat să emită o Ordonanță de Urgență care să o modifice în așa fel încât să poată fi deduse investițiile cu explorarea, iar sistemul de taxare să fie înghețat. Nu a mai fost nevoie de OUG, deoarece legea a fost retrimisă în Parlament pentru reexaminare. Unul dintre motivele invocate este necesitatea analizării "din perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare". În acest sens, Klaus Iohannis semnalează un articol din lege care prevede că sumele rezultate din redevențe și impozitele asupra veniturilor suplimentare ajung într-un fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat, fără să fi fost făcute analize. Un alt motiv invocat de Iohannis este că unele prevederi din lege nu au fost dezbătute în Senat, prima cameră sesizată, iar având în vedere importanța domeniului, este necesar "să se asigure deplina respectare a principiului constituțional al bicameralismului".

Important de menționat este că Darius Vâlcov, considerat mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, a atacat în luna august companiile din domeniul gazelor. Într-un prim atac a spus că  bugetul statului a pierdut 2 miliarde de dolari din cauza neactualizării prețului de referință la gaze în perioada 2006-2018, în baza căruia au fost plătite redevențele. A doua zi a revenit și a afirmat că cine 'ar îndrăzni' să modifice actuala formă a Legii offshore ar trebui condamnat pentru trădare de ţară. Practic, părea a fi în totală contradicție cu Liviu Dragnea, însă nu era decât o modalitate de a forța negocieri cu respectivele companii. Vezi aici de ce a atacat Darius Vâlcov companiile petroliere.
  • Amendamentele controversate pe care voia PSD să le adopte în Camera Deputaților și diferența față ultima formă aprobată în Senat
Art.18. - Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 19, alin 2  Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 47,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore. (Nota Red La articolul 19. alin 1. se prevede că titularii sunt obligați la calcularea, declararea și plata unui impozit asupra veniturilor suplimentare offshore).

Art. 19, alin 3 Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin 1 se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei 2 (...), impozit din care se deduce valoarea investițiilor upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum:
  • a) 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv
  • b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh
  • c) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh
  • d) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh
  • e) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh
  • f) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh
  • g) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh
  • h) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 175 lei și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh
  • i) 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 190 lei/MWh
NOTA RED. De precizat că față de forma adoptată în Senat cresc procentele pentru aplicarea impozitului. Începând de la punctul c) până la punctul e), se adaugă încă 10 procente din veniturile suplimentare, motivarea fiind "stoparea escaladării prețurilor și creșterea veniturilor la Bugetul de Stat". De exemplu, față de 20% cât era la punctul C) în varianta Senatului, în cea a Camerei Deputaților apare 30%. Și tot așa până la e. De la f) până la h) se adaugă chiar mai mult, un plus de 15 procente. La punctul i) procentul crește de la 50% forma din Senat la 70%.

Art. 19, alin. 4 Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

NOTA RED. Acesta este un amendament care lovește puternic în interesele operatorilor. În forma Senatului, limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream era de maxim 60% din totalul veniturilor suplimentare.

Art. 19, alin. 8 Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special cu destinația venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat în conformitate cu prevederile art.13 alin. 3 din OUG 39/2018 privind parteneriatul public-privat și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a sistemului naționak de transport gaze naturale. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Sumele colectate din impozitul asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Art. 19, alin. 9 Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor din programele de lucrări realizate și aprobate de către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidența contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investiţiilor în segmentul upstream, aprobate de către ANRM și înregistrate în evidenţa contabilă conform legilor în vigoare.

Alin 10. În cazul înstrăinării investițiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) și alin. (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream proporțional cu raportul dintre valoarea investițiilor cedate și valoarea investițiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referință în care a fost acordată.

(11) Investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri.
 
(12) Investitiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Art. 20 Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. Diferența cantității de gaze naturale extrase se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător.

NOTA RED. Există o diferență majoră a acestui articol față de varianta Senatului, fiind adăugată obligația potrivit căreia "Diferența cantității de gaze naturale extrase se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător. Practic, operatorii vor fi obligați să vândă minim 50% pe bursă, obligație prevăzută și în varianta Senatului, însă Camera Deputaților vrea să impună ca restul cantității să fie vândută tot printr-o formă reglementată, care ar putea afecta contractele mari.

Art 21 Se elimină prevederea potrivit căreia regimul de redevențe și regimul fiscal prevăzute la art. 18 și art. 19 nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri, pe toată durata acordurilor și a prelungirilor subsecvente.

NOTA RED Practic, regimul fiscal devine impredictibil, putând fi schimbat oricând.

În schimb se introduce o altă prevedere: Cota procentuală prevăzută la art. 20 nu va crește pe toată perioada acordurilor, iar tranzacțiile se defășoară concurențial și nediscriminatoriu.

Art. 25. Se introduce un aliniat care prevede amendă de 10% din cifra de afaceri pentru nerespectarea prevederilor de la art. 20

Art. 30 Durata inițială a concesiunii poate fi până la 30 ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore cu condiția îndeplinirii în totalitate a programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordul petrolier.



Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















2254 vizualizari

  • +5 (5 voturi)    
    E decat negocierea spagii intre Hamstar siCompanii (Luni, 15 octombrie 2018, 17:26)

    Dalinar [utilizator]

    Din biroul sau Hamsterul este regizorul acestei tragicomedii. Asa ca sinistri postaci pesedisti, cine va vinde Resursele???? Nascase OMV, Tradiceanu Sterling, Hamstarul Offshore. Inchinati-le ode pt mizeria in care traiti. Uraaa uraaaa uraaaaaaa!!!!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by