Grupul OMV a amânat decizia finală de investiție în Marea Neagră pentru anul viitor, motivul fiind faptul că autoritățile române au întârziat adoptarea Legii Offshore, a anunțat șeful OMV, potrivit Reuters. Decizia ar fi trebuit luată în acest trimestru. Camera Deputaților a aprobat miercuri Legea Offshore, care stabilește cadrul legislativ privind dezvoltarea și exploatarea gazelor, însă acest lucru a fost făcut mult prea târziu, a precizat Rainer Seele. Declarațiile au fost făcute miercuri, imediat după aprobarea în Parlament a legii.

Foraj Marea NeagraFoto: AGERPRES

"Nu putem lua o decizie de investiție la Petrom în acest trimestru, așa cum a fost planificat", a spus Seele, adăugând că OMV va trebui mai întâi să analizeze condițiile în care poate fi făcută investiția de miliarde de euro.

Legea aprobată miercuri de Parlament urmează să fie trimisă la promulgare președintelui Klaus Iohannis, amintește Reuters.

Reamintim că miercuri, după tărăgănări, neînțelegeri între partide și negocieri mai mult sau mai puțin transparente, Camera Deputaților a reușit să aprobe o formă a legii care cuprinde condițiile tehnice pentru realizarea investițiilor în Marea Neagră, dar și cadrul fiscal pentru operațiunile petroliere offshore.

Potrivit legii, regimul fiscal actual va fi valabil pe întreaga perioadă a acordurilor petroliere aflate în executare.

Potrivit unor surse din domeniu, investitorii își vor face propriile evaluări pentru a înțelege impactul pe care îl poate avea aplicarea legii. Vor fi analizate atât prevederile privind avizele pentru construirea conductelor care vor transporta gazul până la terminale, cât și partea fiscală.

  • Prevederi din capitolul fiscalitate:

Art.18, alin.1Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi

Art.18 alin. 3 Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;

b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;

c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

e) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

f) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

g) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160

Art.18 alin. 4 Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

Art. 18 alin 8 Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru finanțarea și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul national de transport gaze naturale precum și alte investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legeii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Art.18 alin 9 Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor din programele de lucrări realizate și aprobate de către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidența contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investiţiilor în segmentul upstream, aprobate de către ANRM și înregistrate în evidenţa contabilă conform legilor în vigoare.

Art. 20 Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. Cantitatea de gaze naturale contractate pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE, astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător.

Art.21. Cota procentuală prevăzută la art.20 rămâne nemodificată pe toată durata acordurilor.

  • O scurtă istorie a unei legi negociate în biroul lui Liviu Dragnea

Legea a avut un traseu sinuos, aflându-se de două ori în Parlament după ce o primă formă adoptată în iulie a fost retrimisă pentru reexaminare de președintele Klaus Iohannis. Dezbaterile pe această lege au stârnit semne de întrebare încă de la început. Uneori, PSD a încercat accelerarea dezbaterilor și trecerea amendamentelor pe repede înainte, iar alteori le-a amânat pe neașteptate. La sfârșitul lui septembrie, legea a trecut rapid prin Senat, fără dezbateri reale pe amendamente. A doua zi trebuia să treacă prin comisiile din Camera Deputaților, așa cum anunțase chiar Liviu Dragnea, însă s-a amânat o săptămână. Preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a spus că decizia amânării a fost luată în urma unei discuții cu Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților. Acesta în condițiile în care tot Dragnea spunea cu câteva zile înainte că legea va trece repede prin comisiile din Camera Deputaților, urmând votul final. Deputații din comisiile de specialitate au fost luați prin surprindere de această decizie.

O săptămână mai târziu, pe 2 octombrie, deputații din comisiile pentru buget, pentru industrii și pentru administrație au fost luați prin surprindere cu amendamente de care au aflat cu doar două ore înainte ca acestea să fie discutate. Ședința a fost extrem de tensionată, motivul principal fiind faptul că amendamentele discutate au ajuns la parlamentari doar cu puțin timp înainte de dezbatere. Amendamentele au fost realizate peste noapte de grupul PSD. Acestea au fost adoptate în comisii, având voturi favorabile doar din partea parlamentarilor PSD și UDMR. A doua zi, când trebuia discutată legea în plen, chiar și ALDE s-a întors împotriva PSD, cerând retrimiterea ei în comisii.

Timp de trei săptămâni, legea a fost blocată din cauza neînțelegerilor între partide. Ulterior, PSD, ALDE, chiar și PNL, au ajuns la consens și miercuri, 24 octombrie, a fost aprobată. Nu este clar nici acum în ce măsură forma finală avantajează statul român și companiile, deoarece Ministerul Finanțelor nu a prezentat de la bun început o analiză de impact. Abia pe 23 octombrie, la insistența partidelor de opoziție, reprezentanții Ministerului Finanțelor a prezentat niște cifre, însă nu este clar în ce măsură sunt acestea valabile. Reprezentanții ANRM și Ministerului Finanțelor prezenți la dezbateri au spus că estimează rezervele comerciale de gaze în Marea Neagră la 115 miliarde metri cubi de gaze și un preț de valorificare al producției de 130 lei/MWh.

Legea a ajuns pentru a doua oară în Parlament după ce o primă formă adoptată în iulie, după jumătate de an de stat prin comisii, a fost retrimisă pentru reexaminare de președintele Klaus Iohannis. Acea formă a fost prezentată și asumată chiar de Liviu Dragnea, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților. Forma adoptată a luat pe surprindere atât deputații, cât și companiile. Mulți dintre deputați au aflat ce votează abia în ziua adoptării, după ce principalele amendamente au fost prezentate de Liviu Dragnea. Companiile s-au declarat nemulțumite.

La scurt timp după aprobarea de către Parlament a acelei forme, Liviu Dragnea și-a modificat radical poziția susținând că este nevoie de îmbunătățirea legii în favoarea companiilor. Dacă președintele Klaus Iohannis ar fi promulgat legea în forma adoptată de Parlament, Guvernul ar fi urmat să emită o Ordonanță de Urgență care să o modifice în așa fel încât să poată fi deduse investițiile cu explorarea, iar sistemul de taxare să fie înghețat. Nu a mai fost nevoie de OUG, deoarece legea a fost retrimisă în Parlament pentru reexaminare. Unul dintre motivele invocate este necesitatea analizării "din perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare". În acest sens, Klaus Iohannis a semnalat un articol din lege care prevede că sumele rezultate din redevențe și impozitele asupra veniturilor suplimentare ajung într-un fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat, fără să fi fost făcute analize. Un alt motiv invocat de Iohannis este că unele prevederi din lege nu au fost dezbătute în Senat, prima cameră sesizată, iar având în vedere importanța domeniului, este necesar "să se asigure deplina respectare a principiului constituțional al bicameralismului".

Important de menționat este că Darius Vâlcov, considerat mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, a atacat în luna august companiile din domeniul gazelor. Într-un prim atac a spus că bugetul statului a pierdut 2 miliarde de dolari din cauza neactualizării prețului de referință la gaze în perioada 2006-2018, în baza căruia au fost plătite redevențele. A doua zi a revenit și a afirmat că cine 'ar îndrăzni' să modifice actuala formă a Legii offshore ar trebui condamnat pentru trădare de ţară. Practic, părea a fi în totală contradicție cu Liviu Dragnea, însă nu era decât o modalitate de a forța negocieri cu respectivele companii. Vezi aici de ce a atacat Darius Vâlcov companiile petroliere.

Citește și: