Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, și Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor, au anunțat că OUG privind suprataxarea mediului de afaceri cuprinde și o schemă financiară care va lovi, practic, în tot sectorul energetic, în toate companiile din România, indiferent că sunt private sau de stat. Sunt companii care au deja pierderi mari, iar această schemă nu face altceva decât să le bage direct în faliment. Vezi în text explicațiile.
Totul pornește de la plafonarea prețurilor la gazele din producția internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani. Acum sunt aproximativ 95 lei/MWh, oricum mai mici decât cele de pe piețele internaționale. De exemplu, pe bursa de la Viena, o bursă reprezentativă pentru zona centrală și de est, gazul s-a tranzacționat în această lună la 115 lei/ MWh.
Plafonarea prețurilor are efecte în lanț, în cea mai mare parte negative. În primul rând va avea de pierdut bugetul de stat, lucru recunoscut chiar de Darius Vâlcov. Prin această măsură, statul român nu câştigă niciun ban în plus; dimpotrivă, bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5 - 2 miliarde de lei. Aceşti bani nu se vor mai încasa din cauza dividendelor care vor fi reduse, dividende încasate de la companiile de energie, şi, de asemenea, din taxa privind profiturile suplimentare", a declarat Darius Vâlcov.
Deci, vor pierde și producătorii de gaze, și bugetul de stat. Cel mai mare producător de gaze din România este Romgaz, companie de stat. Este o companie profitabilă care își planificase și investiții majore în centrale electrice pe gaze, una dintre ele urmând să fie construită la Mintia, Hunedoara, zonă care va avea foarte mult de suferit în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică. Acum produce Complexul Energetic Hunedoara, însă este o companie cu probleme financiare uriașe, care nu-și va mai putea continua activitatea, mai ales că va trebui să returneze un ajutor de stat de 60 de milioane de euro. Implicarea Romgaz în zonă putea salva producția de energie electrică. Însă, după decizia Guvernului, această investiție este în pericol.
Un lucru foarte important de precizat este că impactul asupra facturii la consumatorul casnic nu este semnificativ. Producătorii români ar putea reduce producția, ceea ce ar însemna creșterea importurilor din Rusia, la prețuri mai mari. Prețul mic la gazele produse în Româania combinat cu prețul mare la gazele din Rusia nu duce la o reducere prea mare a facturii. Un impact ceva mai mare se poate resimți la volum mare de consum cum este cel al clienților industriali. Vezi mai jos și cine ar putea fi avantajat.
Pentru a acoperi, totuși, golul din bugetul statului, Guvernul s-a gândit să aplice o taxă de 2% pe cifra de afaceri la alte companii energetice. De fapt, la toate companiile energetice, după cum spune Darius Vâlcov. "Această decizie s-a luat în urma unei discuţii cu aceste companii. Iniţial, se propusese un procent de 3%. A coborât acest procent la 2%", a precizat Vâlcov. Întrebat în conferința de presă care a avut loc după adoptarea OUG dacă se va aplica și asupra producătorilor de energie termică, acesta a răspus că da. Ulterior, a afirmat că CET-urile vor fi exceptate. Ori Vâlcov nu știe exact ce cuprinde OUG, ori s-a răzgândit în timpul conferinței de presă și a decis pe loc să fie exceptate CET-urile. Dacă este cea de-a doua variantă, ar însemna să fie modificat textul OUG până la publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce contravine legislației, având în vedere că a fost deja aprobat de Guvern.
Ce înseamnă acel 2% pe cifra de afaceri pentru toate companiile energetice? În primul rând înseamnă faliment sigur pentru unele companii de stat. Un exemplu este Complexul Energetic Oltenia, care are mii de angajați, mulți dintre ei mineri. CE Oltenia are deja mari probleme financiare, fiind estimată pentru 2018 o pierdere de circa un miliard de lei. Alte companii de stat, acum profitabile, vor trebuie să renunțe la investiții urgente: Romgaz, care deja pierde și din plafonarea prețurilor, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz. Nuclearelectrica trebuie să înceapă urgent investiția pentru retehnologizarea Reactorului 1, durata de viața a acestuia fiind aproape de final. Este o investiție evaluată la circa 1,5 miliarde de euro. Fără această investiție, Reactorul 1 nu mai poate funcționa, ceea ce înseamnă scoaterea de pe piață a unei capacități care asigură circa 10% din consumul de energie. Transelectrica trebuie să facă urgent investiții în rețeaua de transport al energiei. Este foarte veche, mare parte din anii '60, cu o durată de viață expirată demult, și oricând există pericolul să se producă avarii majore, care ar genera pierderi uriașe în întreaga economie. Deja, a început să dea semne că nu mai face față. Pentru mai multe amănunte, citește Cât de degradată este rețeaua electrică de transport: O analiză arată că aproape toate liniile de înaltă tensiune sunt în stare inacceptabilă, iar o treime din transformatoare în stare proastă
Darius Vâlcov nu a explicat, în ciuda insistențelor, cu ce bani vor face companiile aceste investiții.
Guvernul nu se oprește aici. Mai vrea să plafoneze și prețurile la energia electrică pentru consumatorii casnici, dar într-un mod diferit față de gaze. Vor să fie plafonate prețurile la consumatorul final. În acest caz vor fi loviți furnizorii de energie. Dublu. Odată cu taxarea de 2% și apoi cu această plafonare. În condițiile în care de la prețul producătorului până la prețul final există multe costuri, cum ar fi cu distribuția, mulți furnizori ar putea fi puși în situația de a renunța la afacere. În acest moment, întreaga piață este liberalizată. Prețurile vor fi stabilite, după cum spune Vâlcov, de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), instituție controlată de liderii PSD, deși ar trebui să fie independentă.
Există, totuși, și un posibil câștigător: Ioan Niculae, care controlează Interagro. Alți mari consumatori nu prea mai sunt în România în afară de producătorii de îngrășăminte chimice. Întrebat insistent dacă acesta va avea de câștigat în urma ordonanței, Vâlcov nu a vrut să răspundă. Potrivit unor surse din sectorul energetic, măsura cu reducerea și plafonarea prețului la gaze l-ar avantaja pe omul de afaceri Ioan Niculae, care controlează combinatele chimice Interagro, companie aflată în insolvență. Ioan Niculae ar fi făcut demersuri pentru obținerea unor prețuri avantajoase la gaze, astfel încât să poată relansa afacerea. Ioan Niculae este judecat, alături de fostul ministru al economiei Adriean Videanu, în dosarul "Romgaz", fiind acuzat de constituire de grup infracțional și delapidare. Procurorii susțin că, la începutul anului 2005, Ioan Niculae, fost acţionar majoritar şi preşedinte al SC Interagro SA Bucureşti, ar fi iniţiat un grup infracţional organizat. Grupul a urmărit şi realizat delapidarea SNGN Romgaz SA, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal, prin obţinerea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care SC Interagro SA nu era îndrituită a le obţine. Prejudiciul este de 282.630.330 lei.
Ioan Niculae a mai suferit o condamnare la doi ani și șase luni închisoare cu executare în dosarul "Mita la PSD".
De asemenea, la începutul lunii noiembrie, Ioan Niculae a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.
Pentru alte amănunte, citește și: Cum distruge Guvernul afacerile din energie prin controlul prețurilor, măsură specifică țărilor comuniste
7
10
