Criticat intens de Statele Unite, Nord Stream 2, proiectul controversatului gazoduct dintre Rusia și Germania, va fi finalizat la sfârșitul acestui an, așa cum era prevăzut, asigură companiile implicate, în plină operațiune de comunicare, scrie AFP.

Traseul Nord StreamFoto: Wikipedia

Consorțiul de companii conduse de gigantul rus Gazprom multiplică vizitele de presă în zona germană a șantierului, la malul mării Baltice.

Proiectul a stârnit furia Statelor Unite, care acuză Germania că sporește dependența sa față de gazul rusesc și presează Berlinul să importe gaz natural lichefiat american. Atent să menajeze cele două superputeri, guvernul german a dat miercuri acordul pentru construcția a doua terminale destinate importului de GNL de peste Atlantic.

La Lubmin, pe malul mării Baltice, la marginea unei păduri de pini, șantierul gazoductului ocupă mai multe hectare. În larg, sute de muncitori lucrează pe 20 de nave pentru a termina lucrările la conducta care va traversa în total cinci țări - Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca și Germania.

Proiect faraonic

"Principalele instalații sunt gata, vanele de oprire au fost instalate, deci plecăm de la principiul că proiectul va fi gata până la sfârșitul lui 2019" și va completa Nord Stream 1, gazoductul activ din 2012, asigură purtătorul de cuvânt al proiectului, Jens Mueller.

Conducta, din oțel căptușit cu beton, va permite transportarea gazului rusesc pe o distanță de 1.230 km spre Germania și restul Europei, ocolind principalul punct de trecere din prezent, Ucraina, cu care Rusia are relații foarte conflictuale.

Ultimul obstacol pentru acest proiect faraonic, cu un cost de 11 miliarde de euro, este pe punctul de a fi înlăturat: Danemarca se pregătește să-și dea acordul pentru ca gazoductul, cu o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an, să traverseze zona sa economică exclusivă.

"Avem motive bune să credem" că unda verde va fi dată "într-un viitor apropiat", spune Jens Mueller.

Chiar dacă danezii nu își dau acordul decât tardiv, compania va face față prin trimiterea de nave suplimentare, afirmă purtătorul de cuvânt.

Promotorii proiectului susțin că va permite securizarea aprovizionării Europei cu gaze, și la un preț mic. Aceștia acuză că opoziția SUA vizează de fapt vânzarea gazului american pe bătrânul continent.

În trimestrul III din 2018, Ucraina era calea principală, acoperind 48% din gazul venit din Rusia, potrivit Comisiei Europene.

Opozanții proiectului spun că acesta va priva Ucraina de redevențe importante.

Sancțiuni americane ?

Ruta gazului va continua să treacă și prin Ucraina, pe unde tranzitează în fiecare an 93 de miliarde de m3, dintr-un total anual de 170 miliarde m3 de gaz gaz rusesc destinat UE. "Nord Stream 2 nu înseamnă decât 55 miliarde m3", afirmă Mueller.

Criticii, în special țările din estul Europei precum Polonia, acuză că proiectul Nord Stream vizează izolarea și mai mult a Ucrainei și sporirea dependenței energetice a Europei.

Nici amenințarea sancțiunilor americane nu mai pare în măsură să stopeze proiectul inițiat în 2013.

În spatele reticenței de fațadă a Nord Stream de a "comenta decizii politice", consilierii spun că proiectul nu va cădea sub incidența legii Caatsa (Countering America's Adversaries Through Sanctions Act). Adoptată de Congresul american în 2017, legea vizează în special pedepsirea Rusiei pentru acțiunile din Ucraina și eventuala ingerință în alegerile americane.

În ianuarie, ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, un apropiat al lui Trump, avertiza companiile germane implicate în proiect că ar putea fi sancționate.

Interogat de AFP, guvernul german a invocat caracterul "privat" al acestui proiect și a refuzat orice comentarii legate de eventualele sancțiuni.