Contactat de HotNews.ro, Răzvan Nicolescu, fost presedinte al CA al ACER și fost ministru român al energiei, spune că decizia agenției europene va fi pentru revenirea proiectului la varianta inițială.
“Cred că BRUA se va face în forma sa inițială, fără ocolirea prin Slovacia. Aceasta decizie nu este o victorie sau o înfrângere pentru cineva. Este doar o decizie care pune în practică reglementările europene în vigoare. După adoptarea sa formală urmează o perioadă în care ea poate fi contestată la bordul ACER care se ocupă de contestații, condus de fostul comisar european Andris Piebals. Apoi, decizia are un caracter obligatoriu și trebuie implementată. Cred mult în cooperarea regională în domeniul energetic. Aceasta trebuie să se bazeze pe respect și punerea în aplicare a reglementărilor și angajamentelor existente”, a declarat Răzvan Nicolescu pentru HotNews.ro.
Interesant este că poziția României în ceea ce privește presiunile Ungariei este aproape inexistentă. De altfel, chiar în iunie anul trecut, șeful FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, a făcut nestingherit declarații provocatoare la adresa României, într-o conferință de presă avută loc chiar la București. Mai exact, șeful FGSZ a lansat mesaje provocatoare referitoare la producția de gaze din Marea Neagră, consumul din România și interconectarea prin conducta BRUA. Afirmațiile au fost făcute la un an după ce Ungaria a decis unilateral să oprească BRUA pe teritoriul său, să nu mai investească pentru interconectarea cu Austria, așa cum prevedea proiectul inițial, și să redirecționeze gazele către alte state din jur.
Întrebat de ce s-a răzgândit Ungaria în privința proiectului BRUA, reprezentantul companiei ungare a răspuns pe un ton iritat: "Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România şi Ungaria în conductă şi nu lăsăm gazul să treacă şi pierdeţi venituri? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puţini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani.(...)Se pare că nu înţelegeţi cum funcţionează aceste lucruri", s-a adresat șeful FGSZ, pe un ton sfidător, jurnaliștilor.
"Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?", a afirmat ironic, la un moment dat, șeful FGSZ.
A doua zi, ministrul de externe ungar a acuzat România, de la Washington, că periclitează siguranța energetică din regiune.
Vezi AICI declarațiile.
În 2017, Ungaria a decis unilateral să oprească BRUA pe teritoriul său, să nu mai investească pentru interconectarea cu Austria, așa cum prevedea proiectul inițial, și să redirecționeze gazele către alte state din jur.
Agenția Europeană pentru Reglementarea Energiei (ACER) a publicat joi o decizie care obligă Ungaria să construiască și interconectarea cu Austria, ultima fază a gazoductului BRUA, considerat de Comisia Europeană un proiect strategic pentru diminuarea dependenţei faţă de gazele naturale din Rusia. Decizia a fost publicată pe site-ul Agenției. Una dintre sursele de alimentare pentru BRUA ar putea fi zăcămintele din Marea Neagră.
Decizia ACER vine după ce Ungaria a decis în 2017 să nu construiască ultima fază a proiectului, decizie care a iritat România, Austria, dar si Comisia Europeană. Explicația de la acel moment a Ungariei a fost că o conductă spre Austria nu avea logică economică.
Decizii și poziționări ulterioare ale premierului Viktor Orban au demonstrat însă că Ungaria își dorea să devină principalul hub regional de gaze naturale prin controlul asupra fluxurile de export și import.
Pentru România, decizia Ungariei de a stopa conectarea cu Austria însemna pierderea accesului la piața occidentală pentru gazele naturale ce ar putea fi exportate.
https://www.g4media.ro/decizie-cu-implicatii-majore-pe-piata-gazelor-din-estul-europei-ue-obliga-ungaria-sa-conecteze-conducta-brua-din-romania-pana-in-austria.html