Guvernul Dăncilă nu se poate lăuda cu mari proiecte de investiții, însă fiind campanie electorală, încearcă să acopere acest vid de realizări cu acțiuni de imagine. Așa s-a ajuns în situația în care miercuri să fie semnat un acord al investitorilor în formă preliminară, cu o companie chineză, pentru construirea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Semnarea acordului nu înseamnă că acele reactoare vor fi sigur construite cu firma chineză. Înseamnă doar că vor urma încă cel puțin doi ani de discuții, dar și de cheltuire a unor bani, în condițiile în care va fi înființată o companie de proiect. În România, astfel de companii de proiect sunt generatoare de sinecuri, dar și de contracte costisitoare pentru tot felul de studii.
Practic, miercuri, la Ministerul Energiei a fost semnat un document numit acordul investitorilor în formă preliminară. Cei care au semnat au fost reprezentant al China General Nuclear Power Corporation și președintele consiliului de administrație al Nuclearelectrica, Robert Tudorache, acesta fiind și secretar de stat în Ministerul Energiei. Inițial, ceremonia ar fi trebuit să aibă loc la Palatul Victoria, însă până la urmă a fost mutată la Ministerul Energiei, într-o sală mică, neîncâpătoare chiar și pentru puținele persoane care au participat.
Evenimentul a fost girat de vicepremierul Viorel Ștefan, care a ținut o cuvântare fadă despre importanța energiei nucleare. A vorbit și ministrul Anton Anton despre cum "lâncezeau" lucrurile când a preluat mandatul de ministru, în urmă cu un an, și despre cum a reușit el să treacă de la stadiul discuțiilor sterile la chestiuni concrete. A mai spus, pe un ton destul de neconvingător, că acest acord reprezintă un pas concret după 4 ani de negocieri cu chinezii. Pe de altă parte, a precizat că urmează doi ani în care "vom defini și structura modelul de continuare a proiectului". Practic, încă doi ani de discuții. Poate chiar mai mulți.
Potrivit surselor HotNews.ro, sunt șanse foarte reduse pentru a fi demarată construcția, atât din motive tehnice, cât și de costuri. Nu este suficient de multă apă pe Dunăre pentru 4 reactoare, iar costurile ar fi atât de mari încât investitorii cer un mecanism de sprijin, prin introducerea unor contracte de diferență, care ar urma să fie suportate de către consumatorii de energie. În condițiile în care proiectul este estimat la vreo 7 miliarde de euro, costurile în facturile plătite de consumatori pentru construirea reactoarelor ar fi semnificative. De altfel, potrivit surselor HotNews.ro, chinezii ar vrea să recupereze investiția într-un timp cât mai scurt. Ministerul Energiei chiar a propus ca suma pe care să o suporte investitorii să fie peste 200 de milioane de euro anual.
Ministrul energiei Anton Anton a fost întrebat la finalul ceremoniei dacă a fost obținut acordul Comisiei Europene pentru contractele de diferență. Acesta susține că da. Însă a mai spus ceva, și anume că acele contractele pentru diferenţă nu sunt făcute pentru energia nucleară. "Sunt o nouă formă de hai să zicem subvenţie, mai repede de atragere a capitalului şi a investitorilor în domeniul energiei", a spus Anton citat de Agerpres. Într-adevăr, propunerile Ministerului Energiei legate de aceste contracte de diferență se referă și la alte tipuri de energie, și cea regenerabilă care ar urma să fie finanțată cu 125 milioane de euro, dar și cea din combustibili fosili pentru care nu sunt estimate costurile. Vezi AICI mai multe amănunte.
Și mai este o problemă: Nuclearelectrica ar trebui să se concentreze pe retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă pentru prelungirea duratei sale de viață, proiect de peste 1,5 miliarde euro. Practic, retehnologizarea unității 1 este proiectul prioritar pentru Nuclearelectrica.
În urmă cu aproape 11 ani a mai fost semnat un acord al investitorilor pentru construirea reactoarelor, însă cu mai multe companii: Nuclearelectrica, ArcelorMittal România, CEZ, GDF SUEZ, ENEL, Iberdrola și RWE Power Germany. S-a ajuns chiar în faza înființării unei companii de proiect, Energonuclear. În 2011, companiile implicate au început să iasă, rând pe rând, din proiect, rămânând doar Nuclearelectrica. De prin 2013, Guvernul României a început să caute investitori chinezi. I-a găsit pe cei de la China General Nuclear Power Corporation și în septembrie 2015, Nuclearelectrica a semnat cu această companie un memorandum de înțelegere.
Fiecare guvern care a urmat de atunci a promis că va demara construirea reactoarelor. Însă, discuțiile cu partea chineză s-au desfășurat foarte greu, ajungând la un moment dat chiar să fie blocate.
Încă de la început, parteneriarul cu chinezii a fost pus sub semnul întrebării, mai ales că în aprilie 2016, China General Nuclear Power Corporation a fost acuzată de Guvernul SUA de spionaj nuclear, potrivit departamentului de justiție al SUA. Anton Anton nu are nicio problemă cu faptul că există aceste acuzații. "Toţi au fost acuzaţi de tot felul de lucruri. Eu nu am această problemă", a spus miercuri ministrul energiei.
Ce prevede acordul investitorilor în forma sa preliminară
- Înfiintarea societății de proiect (JVCo) avand drept scop limitat să fie o singură platformă tehnică și operațională pentru potențiala dezvoltare ulterioară a Proiectului. Va avea un capital social inițial de 90.000 lei - până la prima majorare a capitalului social la echivalentul a 4.080.000 EUR.
- Data limita pentru infiintarea JVCO este de 60 de zile lucrătoare de la data semnării Acordului Investitorilor în forma preliminară.
- JVCO este o societate pe actiuni, infiintata in temeiul Legii 31/1990 privind societatile și va avea o durată inițială de 2 ani. Participația chinezilor în compania de proiect va fi de 51%, iar cea a SN Nuclearelectrica SA de 49%.
Pentru mai multe amănunte legate de proiectul de la Cernavodă, citește și O investitie uriasa, mari semne de intrebare. Pretul energiei nucleare ce va fi produsa de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda ar urma sa fie mai mult decat dublu fata de pretul actual. Cum ar putea influenta investitia cu chinezii preturile la electricitate
3
2
