O informație potrivit căreia compania americană ExxonMobil vrea să renunțe la proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră a stârnit rumoare pe piața energiei. Au început să sune telefoanele, iar opinia publică s-a indignat: Pleacă americanii! Ulterior, lucrurile s-au mai nuanțat. O altă informație pe surse arăta că, de fapt, ExxonMobil vrea un al treilea partener, pe lângă OMV Petrom. HotNews.ro a încercat să deslușească adevărul, discutând cu mai mulți actori apropiați situației.
De la ce a pornit? Luni dimineață, g4media.ro a transmis în exclusivitate că ExxonMobil a informat Guvernul, vineri, că vrea să renunțe la proiectul din Marea Neagră și că intenționează "să dea acces altor companii la datele din proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră în vederea unei vânzări a licenței".
Câteva ore mai târziu, Agerpres a transmis că, de fapt, ExxonMobil a informat reprezentanții Guvernului că doresc atragerea unui nou partener în acest proiect, al treilea, pe lângă OMV Petrom.
Ce informații a obținut HotNews.ro din mai multe surse? Între investitori și reprezentanții Guvernului și ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) se poartă de mai multe luni negocieri. Guvernul aștepta din partea ExxonMobil decizia finală de investiție în Marea Neagră. Pe cealaltă parte, americanii transmiteau că nu iau decizia finală de investiții până nu vine Guvernul cu niște ordonanțe de urgență, care să modifice Legea Offshore și OUG 114/2018.
Reamintim că în octombrie 2018, Parlamentul a aprobat legea offshore, însă companiile petroliere au anunțat că au nevoie de timp pentru a analiza impactul acesteia în vederea luării deciziei finale de investiție. În privința Legii Offshore, cereau să se revină la forma aprobată de Senat, nu cea de Camera Deputaților. Mai exact, cereau renunțarea la impozitele asupra veniturilor suplimentare introduse în lege de către Camera Deputaților.
Între timp, mai exact chiar la final de an, a apărut și OUG 114/2018 care plafonează prețul gazelor la nivelul de 68 lei/MWh, timp de trei ani, și introduce o taxă de 2% pe cifra de afaceri. ExxonMobil a transmis Guvernului că nu acceptă așa ceva, chiar dacă plafonarea ar fi valabilă doar pe o perioadă de trei ani, timp în care greu de crezut că ar fi fost finalizate investițiile necesare începerii exploatării gazelor din Marea Neagră. Din acest moment, negocierile s-au intensificat.
ExxonMobil a început să joace dur, pe principiul: totul sau nimic! Adică, modificați prin ordonanțe de urgență Legea Offshore și OUG 114/2018 sau nu mai investim! Aceasta în condițiile în care Exxon a descoperit între timp zăcăminte mult mai mari și valoroase decât cele din Marea Neagră, cum ar fi cele din Cipru. În aceste condiții, pentru ExxonMobil alte investiții au devenit prioritare.
Guvernul a încercat să impingă în față ideea că trebuie găsită o cale prin care să câștige și investitorul, dar și statul. Pentru a arăta că dorește această investiție, în ianuarie, Guvernul a prelungit cu 15 ani, până în 2045, acordul petrolier al statului român cu ExxonMobil și OMV Petrom, pentru perimetrul de gaze naturale de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. A prelungit acordul chiar dacă ExxonMobil nu luase decizia finală de investiții. Dar aceasta era și ideea prelungirii, să determine companiile implicate să ia decizia. După prelungirea acordului, valoarea zăcământului ar fi crescut cu peste 500 milioane de euro, ajungând la circa 5-6 miliarde dolari, potrivit informațiilor HotNews.ro. Până acum, Exxon ar fi investit 700 milioane dolari, iar OMV tot pe atât.
De asemenea, Transgaz a început demersurile pentru construirea conductei care să lege resursele de gaze naturale ale României de la țărmul Mării Negre atât cu rețeaua națională de transport de gaz, cât și cu coridorul BRUA. Transgaz a contractat și un împrumut în acest sens: 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții.
Vineri, a avut loc la Guvern o ultimă întâlnire, însă nu pentru o nouă negociere, ci pentru ca reprezentanții ExxonMobil să o informeze pe Viorica Dăncilă, "ca să afle direct de la ei, nu din altă parte", că au decis să vândă o parte din licență sau chiar toată. Interesant este că nu ar vrea să se retragă de tot, ci parțial. Mai exact, ar vrea să rămână operatori în Marea Neagră, dar nu și investitori. Adică, să execute lucrările necesare, construcție, instalare, foraj etc, dar investitorul să fie altul. Potrivit surselor HotNews.ro, ar fi interesați de partea ExxonMobil cei de la OMV, dar și fonduri de investiții, cum ar fi Carlyle, care deja are un proiect în Marea Neagră. Dar ar putea fi și alții.
Din aceste jocuri, România poate ieși câștigătoare sau dimpotrivă. Va ieși câștigătoare doar dacă va apărea o companie în locul ExxonMobil decisă să investească. Partea negativă în acest caz ar fi că proiectul va mai întârzia. Va fi un proces de durată. În primul rând vânzarea trebuie aprobată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Aprobarea va fi dată, însă va dura cel puțin până în toamnă. Apoi, noul investitor va trebui să consulte toate datele oferite de ExxonMobil, ca să poată avea loc tranzacția. România va pierde dacă întreg proiectul se va bloca în negocieri interminabile. Potrivit surselor HotNews.ro, în situații asemănătoare, alte state ar cere compensații pentru aprobarea transferului de licență, dar și pentru prelungirea acordului și eventuale întârzieri. În România, tranzacțiile de rezerve s-ar face la un preț de circa 6 dolari/boe (baril echivalent petrol).
În tot acest timp, Rusia nu poate decât să jubileze: independența totală a României pe zona gazelor mai întârzie. Între timp, Transgaz se străduie să finalizeze conducta BRUA, faza I, investiție de 478,6 milioane euro. Finalul lui decembrie este termenul limită. Va fi o conductă goală. Ramâne de văzut cum își va recupera această investiție uriașă.
Reamintim că ExxonMobil şi OMV Petrom explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Potrivit estimărilor, ar fi rezerve între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă consumul României între 3,5 și 7 ani.
Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun a fost aprobat în 2000, prin HG nr. 1233/2000, fiind valabil până în 2030. În ianuarie, Guvernul a aprobat adăugarea unui act adițional pentru prelungirea până în 2045. Inițial, titularii au fost compania franceză Elf Aquitaine, devenită între timp Total, și Petrom, care era companie integral de stat. ExxonMobile a preluat participația francezilor în 2008, iar, între timp, acționarul majoritar al Petrom a devenit grupul austriac OMV. Costurile de dezvoltare sunt de câteva miliarde de dolari.
ExxonMobil nu a dorit să comenteze cazul.
5
15
