"Această decizie confirmă înlăturarea îngrijorărilor Comisiei Europene cu privire la un potențial abuz de poziție dominantă realizat de SNTGN Transgaz SA pentru perioada și activitatea supuse investigației și pune capăt investigației Comisiei Europene în acest caz, fără constatarea existenței vreunei încălcări din partea societății și implicit fără aplicarea vreunei amenzi", arată Transgaz printr-un comunicat.
Potrivit unui comunicat al Comisiei, vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a spus că Transgaz s-a angajat să pună la dispoziție capacități în punctele de interconectare pentru a se putea exporta volume suplimentare de gaze naturale din România către Ungaria și Bulgaria.
Preocupările Comisiei Europene legate de Transgaz
În iunie 2017, Comisia a anunțat lansarea unei proceduri oficiale de investigare pentru a evalua dacă Transgaz, societate controlată de stat care este operatorul tehnic al sistemului de transport din România, a încălcat normele antitrust ale UE prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.
În special, preocupările Comisiei în sensul că Transgaz ar fi recurs la astfel de restricționări se întemeiau pe faptul că:
- societatea a investit insuficient în construirea infrastructurii pentru exporturile de gaze naturale sau că a întârziat construirea acestei infrastructuri;
- societatea a aplicat tarife de interconectare care au făcut ca exporturile de gaze naturale să fie neviabile din punct de vedere comercial;
- societatea a invocat argumente tehnice nefondate ca pretext pentru restricționarea exporturilor.
Angajamentele Transgaz
În urma inițierii procedurii oficiale de investigare, Transgaz a propus să își asume anumite angajamente ca răspuns la preocupările Comisiei. Ulterior, Comisia a consultat participanții la piață pentru a verifica dacă angajamentele propuse ar elimina problemele de concurență identificate de Comisie.
În urma testului de piață, Transgaz a adus unele modificări angajamentelor propuse. Angajamentele finale vor permite participanților la piață să aibă acces la capacități semnificative de export prin intermediul punctelor de interconectare dintre România și statele membre învecinate. Mai precis, Transgaz s-a angajat:
- să pună la dispoziție capacități minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an la punctul de interconectare dintre România și Ungaria (Csanádpalota). Această capacitate este echivalentă cu aproximativ o șesime din consumul anual de gaze naturale al Ungariei;
- să pună la dispoziție capacități minime de export la un nivel total de 3,7 miliarde de metri cubi pe an în două puncte de interconectare dintre România și Bulgaria (Giurgiu/Ruse și Negru Vodă I/Kardam). Această capacitate acoperă mai mult de jumătate din consumul anual de gaze naturale al Bulgariei și al Greciei;
- să se asigure că tarifele pe care le va propune autorității române de reglementare în domeniul energiei (ANRE) nu vor diferenția între piața de export și cea internă, evitându-se astfel tarifele de interconectare care fac exporturile neviabile din punct de vedere comercial;
- să se abțină de la utilizarea oricăror alte mijloace de obstrucționare a exporturilor.
Angajamentele rămân în vigoare până la 31 decembrie 2026. Un administrator-supraveghetor va fi însărcinat cu monitorizarea aplicării și respectării angajamentelor.
Comisia a ajuns la concluzia că versiunea modificată a angajamentelor propuse de Transgaz răspunde preocupărilor identificate în materie de concurență și, prin urmare, le-a conferit acestora un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.
Ce se extrage acum nu ne-ar ajunge nici nouă dacă s-ar extinde rețeaua internă de conducte. Și acum importăm scump gaze de la ruși!
Ne plângem de poluare, dar 64% din populație se încălzește cu lemne, în loc de gaze.
În plus, industria petrochimică ar trebui refăcută, după ce OMV și alții au distrus-o în mod deliberat.
Dacă începe exploatarea gazelor din Marea Neagră, poate vom avea și excedent care va putea fi exportat.