Arabia Saudită a aruncat în aer bursele mondiale prin decizia de a reduce drastic prețul petrolului, un război al prețurilor care se anunță riscant pentru prințul moștenitor Mohammed bin Salman, într-un context de scădere a cererii pe fondul epidemiei de coronavirus, scrie AFP.

Mohammed bin SalmanFoto: Agerpres

Această bătălie ar putea deveni de asemenea o amenințare existențială pentru această putere din Golf, în condițiile în care coincide cu o epurare regală prin care fratele și nepotul regelui Salman au fost arestați.

Care sunt motivele și care sunt consecințele acestui război al prețurilor declanșat de Riad?

Care a fost elementul declanșator?

Săptămâna trecută, Arabia Saudită, liderul Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), a făcut din nou presiune pentru reducerea producției de petrol pentru a compensa reducerea cererii mondiale din cauza epidemiei de coronavirus.

Dar Rusia, al doilea producător mondial după Riad și partener al OPEC în acest dosar, s-a opus.

Ca reacție, Arabia Saudită a recurs la cele mai puternice reduceri de prețuri de 20 de ani, pentru a cuceri zone de piață ale Moscovei și declanșând tulburări pe piețele financiare.

"Ceea ce a făcut Arabia Saudită ar putea fi o tactică de negociere destinată să readucă Rusia la masă, dar este puțin probabil ca piața să fie optimistă pe termen scurt", arată banca de investiții Berenberg, într-o notă.

Care sunt consecințele economice?

Analiștii cred că prăbușirea prețurilor va avea consecințe importante, de la erodarea veniturilor economiilor dependente de energie la deflația mondială și încetinirea proiectelor de explorare în domeniul petrolier.

Dar ar putea fi devastatoare pentru țările din Golf, care reprezintă o cincime din aprovizionarea mondială cu țiței și unde veniturile petroliere reprezintă 70 până la 90% din veniturile publice.

În 2014, un război al prețurilor a dus prețul petrolului la mai puțin de 30 de dolari pe baril. Lovite din plin, țările din Golf au fost nevoite să adopte măsuri de austeritate pentru a echilibra bugetele.

Duminică și luni, bursele din Golf au căzut puternic. Bursa din Riad, cea mai importantă din regiune, a închis luni în scădere cu 7,8%, în siajul burselor asiatice. Au urmat bursele europene și americane.

Poziția Arabiei ar putea crea probleme și pentru aliatul său american, care are nevoie de cotații solide pentru rentabilitatea extracției de petrol de șist.

Care este impactul asupra lui MBS ?

Crahul petrolier ar putea compromite ambițioasele reforme economice ale prințului moștenitor Mohammed bin Salman, supranumite "MBS", finanțate de aurul negru și destinate să elimine dependența Regatului de această resursă naturală.

Prăbușirea prețului petrolului coincide cu o epurare regală care a avut loc săptămâna trecută. Prinții Ahmed bin Abdelaziz al-Saud și Mohammed bin Nayef, fratele și nepotul regelui Salman, au fost arestați pentru, potrivit mai multor surse, organizarea unei lovituri de stat împotriva MBS.

Potrivit unei alte surse apropiate de curtea regală, aceste arestări constituie un "mesaj" pentru a sufoca din față orice opoziție față de prințul moștenitor.

Dar "amenințarea asupra prințului Mohammed nu vine de la rivalii săi regali ci din prăbușirea veniturilor din petrol și, odată cu ele, a planurilor sale economice ambițioase", afirmă Kristin Diwan, cercetătoare la Arab Gulf States Institute din Washington

Cine va câștiga bătălia petrolului ?

Confruntarea dintre Riad, Moscova și ceilalți producători de petrol va fi câștigată de țările cele mai apte să reziste pagubelor.

Arabia Saudită deține importante rezerve și extrage țițeiul la costuri care sfidează orice concurență - doar 2,80 dolari pe baril - ceea ce îi asigură marje confortabile.

Dar, cu o economie mai diversificată, Rusia este un rival de temut. "Este puțin probabil ca Rusia să cedeze prima, cu siguranță nu înainte de trei - șase luni", consideră Chris Weafer de la firma de consiliere Macro Advisory.

"Rusia este într-o poziție financiară mai bună pentru a suporta un război al prețurilor la petrol. Rezervele financiare ale Rusiei sunt cu 80 de miliarde de dolari mai mari decât cele ale Arabiei Saudite", subliniază el.

Dar poziția Moscovei se va schimba probabil dacă prețul petrolului va cădea sub pragul de 25 de dolari pe baril pentru o perioadă prelungită, a avertizat Weafer.