Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Modificările asupra legislației privind vânzarea de terenuri agricole nu țin cont de interesul României în atragerea de investiții în domeniul energiei curate, iar adoptarea lor în forma actuală ar împiedica dezvoltarea de proiecte energetice regenerabile, punând în pericol atragerea de fonduri europene de peste 10 miliarde de euro, se arată într-un comunicat comun al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA) și Organizației Patronale a Producătorilor de Energie Regenerabilă din România (PATRES). Și companiile din domeniul petrolier au atras atenția, zilele trecute, asupra faptului că noua lege privind vânzarea terenurilor agricole blochează investițiile.
La fel ca cele din domeniul petrolier, companiile membre ale RWEA și PATRES solicită reexaminarea Proiectului de lege (PL-x 336/2018) în Parlament pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.
În cazul promulgării Proiectului de lege în forma sa actuală, adoptată în Parlament, activitatea investitorilor din industria regenerabilă va fi grav perturbată, aceștia aflându-se în imposibilitatea de a achiziționa sau de a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan în vederea dezvoltării de proiecte energetice.
Mai mult, România riscă să fie în imposibilitatea de a respecta țintele asumate față de Instituțiile Europene, aplicarea legii urmând să determine o reținere a investitorilor sau chiar imposibilitatea acestora de a investi în capacități noi de producere de energie regenerabilă în exercițiul investițional 2020-2030. Intrarea în vigoare a acestei legi va avea ca principală consecință negativă pierderea (din nou) a încrederii investitorilor din industria energiei regenerabile în cadrul legislativ și în puterea legislativă a statului român.
România a anunțat o țintă de energie regenerabilă în consumul final de energie de 30,7% în anul 2030, conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al autorităților române, țara având nevoie de mai mult de 7 GW de noi capacități regenerabile, parte a unor investiții de peste 22 miliarde de Euro în sectorul energetic. În acest sens, România este unul din statele membre cele mai avantajate de Green Deal, având la dispoziție peste 6 miliarde Euro prin Fondul de Modernizare, mai mult de un miliard de Euro prin Fondul de Tranziție Justă, pe lângă sumele dedicate investițiilor în tranziția energetică cuprinse în planul de redresare economică NextGeneration EU și investițiilor private.
RWEA și PATRES consideră că intrarea în vigoare a Proiectului de lege în forma actuală ar aduce un impact negativ asupra reluării investițiilor in sectorul energetic din România într-o perioada în care relansarea economică este primordială, în condițiile în care - prin PNIESC- România și-a asumat un plan bine stabilit de investiții în noi capacități de producție. În plus, lipsa investițiilor în noi capacități competitive de generare a energiei își va extinde impactul negativ asupra securității energetice a României și a prețului plătit de consumatorul final, având în vedere parcul de generare din surse convenționale deja îmbătrânit și situația actuală în care România este un importator net de energie conform datelor oficiale furnizate de autorități.
RWEA și PATRES își exprimă speranța că această lege nu va fi aplicabilă în forma adoptată în Parlament. Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) reprezintă o industrie cu 3000 MW de energie eoliană instalați în România de companii precum CEZ, Enel, EDP, Engie, Vestas, cu dezvoltatori de noi capacități de energie și furnizori de servicii conexe.
Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES are în componență peste 109 de membri - producători de energie din surse regenerabile cu putere instalată totală de 1.800 MW, ce reprezintă invesțitii în sectorul energetic din România de aproximativ 2,7 miliarde de Euro.
În cazul promulgării Proiectului de lege în forma sa actuală, adoptată în Parlament, activitatea investitorilor din industria regenerabilă va fi grav perturbată, aceștia aflându-se în imposibilitatea de a achiziționa sau de a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan în vederea dezvoltării de proiecte energetice.
Mai mult, România riscă să fie în imposibilitatea de a respecta țintele asumate față de Instituțiile Europene, aplicarea legii urmând să determine o reținere a investitorilor sau chiar imposibilitatea acestora de a investi în capacități noi de producere de energie regenerabilă în exercițiul investițional 2020-2030. Intrarea în vigoare a acestei legi va avea ca principală consecință negativă pierderea (din nou) a încrederii investitorilor din industria energiei regenerabile în cadrul legislativ și în puterea legislativă a statului român.
România a anunțat o țintă de energie regenerabilă în consumul final de energie de 30,7% în anul 2030, conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al autorităților române, țara având nevoie de mai mult de 7 GW de noi capacități regenerabile, parte a unor investiții de peste 22 miliarde de Euro în sectorul energetic. În acest sens, România este unul din statele membre cele mai avantajate de Green Deal, având la dispoziție peste 6 miliarde Euro prin Fondul de Modernizare, mai mult de un miliard de Euro prin Fondul de Tranziție Justă, pe lângă sumele dedicate investițiilor în tranziția energetică cuprinse în planul de redresare economică NextGeneration EU și investițiilor private.
RWEA și PATRES consideră că intrarea în vigoare a Proiectului de lege în forma actuală ar aduce un impact negativ asupra reluării investițiilor in sectorul energetic din România într-o perioada în care relansarea economică este primordială, în condițiile în care - prin PNIESC- România și-a asumat un plan bine stabilit de investiții în noi capacități de producție. În plus, lipsa investițiilor în noi capacități competitive de generare a energiei își va extinde impactul negativ asupra securității energetice a României și a prețului plătit de consumatorul final, având în vedere parcul de generare din surse convenționale deja îmbătrânit și situația actuală în care România este un importator net de energie conform datelor oficiale furnizate de autorități.
RWEA și PATRES își exprimă speranța că această lege nu va fi aplicabilă în forma adoptată în Parlament. Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) reprezintă o industrie cu 3000 MW de energie eoliană instalați în România de companii precum CEZ, Enel, EDP, Engie, Vestas, cu dezvoltatori de noi capacități de energie și furnizori de servicii conexe.
Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES are în componență peste 109 de membri - producători de energie din surse regenerabile cu putere instalată totală de 1.800 MW, ce reprezintă invesțitii în sectorul energetic din România de aproximativ 2,7 miliarde de Euro.
Ma mir ca pe chestia asta nu a sesizat niciun platit gras de la buget CCRul cel cu pensii speciale
Capul rautatilor la asta este Neamul lui (senator PSD) Stanescu cu frati-su ,,mare mosier" prin Jud Olt.
Ca si ,,Tanase Scatiu" vor ei sa monopolizeze pamanturile agricole ale Romaniei in dauna altor romani. Adica romanii sa fie transformati, (ca in sec. 19), intr-un fel de lucratori agicoli pe mosiile clanului Stanescu.
Senatorul Stanescu este acelasi individ care s-a comportat ca un las in fata lui Dragnea si si-a dat demisia din Postul de Ministru in decembrie 2018 asa cum i-a cerut Dragnea. Ajutand ca Dragnea sa ramana la Conducerea PSD-ului. (Desi Dragnea era foarte vulnerabil politic in acel moment).