Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român (FIEKR), înființat în urma aplicării controversatului memorandum Rompetrol, a semnat cu firma Calik Enerji (Turcia) contractul pentru construirea la cheie a centralei de cogenerare de pe platforma Petromidia. FIEKR este deținut de KMG International și statul român prin Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie -SAPE. Proiectul este estimat la 148 milioane dolari, centrala urmând să fie pusă în funcțiune în prima jumătate a anului 2023.
Proiectul va genera anual circa 11 milioane USD impozite plătite către bugetul de stat.
Activitățile vor începe în ultimul trimestru al acestui an, prima fază vizând pregătirea terenului și lucrări de inginerie.
Condițiile de selectare a constructorului ar fi fost: proiecte similare realizate în ultimii 10 ani - minim 3 proiecte, existența unor proiecte în derulare, o situație financiară solidă, scrisori de recomandare, personal calificat etc, precum și de criteriile si propunerile tehnice, respectiv ofertele financiare ale acestora.
În această cursă au fost invitate 17 companii internaționale, cu experiență în implementarea unor proiecte similare, iar 9 din ele și-au exprimat interesul pentru a deveni antreprenori generali sau furnizori de echipamente și soluții tehnologice pentru acest proiect investițional.
Noua unitate de producere combinată de energie electrică și termică ar urma să funcționeze cu gaze naturale drept combustibil principal și va avea în configurația tehnică două turbine Siemens de înaltă eficiență și performanță și două cazane recuperatoare de căldură. Acestea vor genera aproximativ 80 MW energie electrică – din care circa 60-70 MW pentru acoperirea integrală a necesarului de energie electrică al platformei Petromidia, abur tehnologic de până la 180 tone/oră, plus necesarul de apă caldă pentru sistemul de încălzire al orașului Năvodari – până la 20 MWt/oră.
Prin programele de modernizare și eficientizare a unităților și fluxurilor de producție din cadrul rafinăriei Petromidia, KMG International și-a propus o reducere constantă a consumurilor de energie electrică. Astfel, surplusul generat de noua centrală va fi comercializat pe plan intern și va asigura venituri suplimentare pentru vehiculul investiţional (SPV) - Rompetrol Energy.
Compania Rompetrol Energy este deținută majoritar de Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român, alături de KMG International, Rominserv și Uzina Termoelectrică Midia.
Cu o durată de 7 ani, Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român a fost înființat în octombrie 2018 de catre KMG International şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie, obiectivul principal si strategic al acestuia urmărind dezvoltarea de proiecte energetice în România.
În prezent, nivelul total al investițiilor Fondului pentru proiectele energetice aprobate se ridică la 290 milioane dolari. Potrivit memorandumului încheiat între statul român și partea kazahă, investițiile ar trebui să ajungă la 1 miliard de dolari.
În baza unui controversat memorandum semnat în februarie 2013 de statul român și acționarii kazahi, KMG International a înființat împreună cu partea română un Fond de Investitii, Fondul de Investitii Kazah-Roman, cu un aport de capital de 150 de milioane de dolari şi urmărind o țintă totală a activelor de până la 1 miliard de dolari, în funcție de condiţiile de piață.
Memorandumul controversat ierta Rompetrol de o datorie istorică estimată de statul român la 600 de milioane de dolari creării unui fond de investiții cu active de un miliard de dolari si răscumpărării a 26,69% din acțiunile pe care statul roman le deține pentru 200 de milioane de dolari. Acea datorie istorică a făcut obiectul dosarul penal la DIICOT.
Astfel, în luna mai 2016, DIICOT a dispus sechestru pe bunurile Rompetrol fiind vizate atât rafinăria Petromidia, cât și benzinăriile companiei și alte active, suma sechestrului ridicându-se la peste 600 milioane euro. DIICOT a anunțat atunci că există suspiciunea rezonabilă că în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, a cărui activitate a culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea ordonanței de urgență 118/2003 prin care obligațiunile bugetare restante pe care SC ROMPETROL RAFINARE SA le înregistra, de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.
În decembrie 2019, Procurorii DIICOT au clasat acuzațiile penale asupra Rompetrol Rafinare.
Pentru mai multe amănunte, citește
- Dosar clasat: Rompetrol Rafinare scapă de dosarul penal de la DIICOT, iar sechestrul pe bunuri a fost ridicat în mare parte
- Cum vrea KazMunayGas International să scape de datoria istorică de aproape 600 milioane dolari față de statul român: Vor fi construite 80 de benzinării și o centrală de cogenerare, proiecte care oricum erau în planul Rompetrol
- Cum a renuntat Guvernul, de doua ori, la datoria Rompetrol de 600 de milioane de dolari, in schimbul unor promisiuni
0
3
