Lovitura de grație pentru Nord Stream 2? Deja fragilizat de chestiuni ecologice și de sancțiunile americane, acest proiect de gazoduct între Rusia și Europa se confruntă cu un viitor incert după otrăvirea lui Alexei Navalnîi, scrie AFP.
Principalul său promotor european, Germania, nu mai exclude acum să-și retragă susținerea din cauza refuzului Moscovei de a oferi explicații legate de otrăvirea opozantului rus cu un agent neurotoxic de tipul Noviciok.
Ce este Nord Stream 2?
Nord Stream 2, a cărui intrare în funcțiune era prevăzută la începutul lui 2020, este un gazoduct care trebuia să dubleze capacitățile de livrare de gaz rusesc ale Nord Stream 1, operațional din 2012. Acest proiect ar pune în pericol puternic ruta ucraineană de livrare a gazelor.
În proiect este asociat în principal gigantul rus Gazprom, alături de cinci grupuri europene: francezii Engie, germanii Uniper și Wintershall, austriecii OMV și anglo-olandezii Shell, pentru un buget total evaluat la 9,5 miliarde de euro.
De ce a fost criticat încă de la început?
Anunțarea acestui proiect, în vara lui 2015, a venit într-un context geopolitic foarte sensibil, după anexarea Crimeii de către Rusia cu un an în urmă. În plus, proiectul va contribui la "ocolirea sau măcar reducerea tranzitului prin Ucraina", sublinia în mai o analiză publicată de Kirsten Westphal, care conduce proiectul "Geopolitica transformării sistemului energetic" în cadrul fundației Stiftung Wissenschaft und Politik à Berlin.
Polonia, țările baltice și Ucraina se opun puternic acestui proiect. Aceste țări acuză creșterea dependenței Europei de gazul rusesc, o dependență pe care Rusia ar putea să o folosească pentru a exercita presiuni politice. De asemenea, proiectul este văzut ca o manieră de a sacrifica interesele Ucrainei, care obține venituri importante din tranzitul gazului rusesc.
Potrivit cotidianului german FAZ, "proiectul gazoductului afectează economic și geopolitic Ucraina, chiar dacă UE proclamă că o susține în conflictul cu Rusia". Susținerea germană pentru acest gazoduct a fost "o eroare încă de la început", scriu luni ziariștii germani.
Pe lângă acest aspect geopolitic, proiectul se confruntă cu opoziția ecologiștilor germani, care nu mai doresc noi infrastructuri legate de gaz, dar și cu noile norme ale UE privind transportul gazelor, care cer "decuplarea" activităților de producție și de distribuție.
De ce nu vor Statele Unite Nord Stream 2?
La summitul NATO din iulie 2018, președintele american Donald Trump a acuzat Germania că este "prizoniera" Rusiei din cauza proiectului Nord Stream 2 și a cerut abandonarea sa.
Deși 1.230 de kilometri sunt practic terminați, proiectul este stopat de mai multe luni din cauza amenințărilor de sancțiuni americane față de companiile europene care participă.
Poziția americană este departe de a fi dezinteresată din punct de vedere economic. Statele Unite, mare producător de gaz natural, s-a lansat recent într-o ofensivă comercială în căutarea de noi piețe și vizează Europa.
Care sunt interesele Germaniei?
Berlinul, care a abandonat sectorul nuclear în 2011 și a anunțat și renunțarea la cărbune, foarte poluant, are nevoie de gaze pentru a reuși tranziția energetică.
În 2019, consumul de gaze a reprezentat 25% din consumul total de energie. Ori, gazul rusesc este ieftin.
Printre altele, Germania se teme de costul economic mare al abandonării proiectului. O înghețare sau oprire a proiectului ar antrena cereri de despăgubiri din partea companiilor europene implicate, peste o sută, dintre care jumătate germane.
Acest lucru este "foarte probabil", a declarat președintele comisiei economice din Bundestag (camera inferioară a parlamentului german) Klaus Ernst luni, pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung.
31
11
