Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al României nu este privit cu prea mare entuziasm de către Comisia Europeană. Într-o analiză publicată miercuri, Comisia Europeană arată că țintele României pentru o tranziție la energia verde nu sunt suficient de ambițioase. Producătorii de energie regenerabilă din România au reacționat imediat și cer autorităților să țină cont de opiniile Comisiei Europene, să crească ținta pentru regenerabile și să accelereze tranziția energetică.
Vezi aici analiza Comisiei Europene asupra planului României pentru tranziția la energia verde
Mai exact, Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) cere autorităților să crească ținta pentru regenerabile la cel puțin 34% în consumul final pentru 2030, nu la 30,7% cât este acum.
Altfel spus, România să forțeze și mai mult ținta, având în vedere că într-o primă formă propusese 27,9%. Însă, în condițiile în care recomandarea Comisiei era 34%, România s-a oprit undeva pe la mijloc și a ajuns la acest 30,7%, care înseamnă oricum investiții masive în energie regenerabilă, adică în capacitați noi de producție de circa 7.000 MW.
PATRES susține că este o abundență de resurse regenerabile, astfel că România poate să majoreze această țintă și mai mult, până la 34%.
După evaluarea Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC), în forma revizuită transmisă de Ministerul Economiei, Comisia Europeană recomandă României să accelereze tranziția energetică și să acționeze suplimentar față de angajamentele asumate. Ținta de regenerabile, stabilită la 30,7% la nivelul anului 2030, este catalogată de Comisia Europeană ca fiind “slabă” (ca nivel al ambiției), în condițiile în care potențialul României este de 34%, arată PATRES într-un comunicat de presă.
Printre alte măsuri transmise cu titlu de recomandări, Comisia Europeană invită România să acționeze pentru stimularea producției de energie din surse regenerabile, precizează PATRES.
“Comisia Europeană transmite un mesaj autorităților române, care să acționeze astfel ca energia regenerabilă să devină o prioritate pentru România, așa cum este pentru toate țările Uniunii Europene. Dat fiind potențialul țării noastre, recomandările Comisiei Europene nu ar trebui să ne ia prin suprindere. Noi susținem că România ar trebui să țintească o cotă de cel putin 35%, având în vedere abundența resursei regenerabile pe teritoriul țării noastre. Din păcate, asistăm de mulți ani la un blocaj, energia din surse regenerabile fiind tratată ca o povară, nu ca o oportunitate. Trebuie să ne schimbăm cu toții percepția și să înțelegem până nu este prea târziu, dar mai ales să acționăm în consecință, că energia regenerabilă este o soluție viabilă, ieftină, non-poluantă, sustenabilă pentru viitor”, a declarat Viorel Lefter, Președinte PATRES.
Producătorii amintesc că săptămâna trecută, Parlamentul European a votat o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 60%, până în 2030, în contextul în care se dorește să se ajungă la neutralitate climatică până în 2050.
Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România are în componență 109 de membri – producători de energie din surse regenerabile cu putere instalată totală de aproximativ 1800 MW.
Trebuie făcută o analiză asupra locurilor de muncă ce se vor pierde în Hunedoara și Gorj
Și asociația de mediu Bankwatch România atrage atenția asupra faptului că reprezentanții Comisiei Europene consideră planul României ca fiind unul neambițios și că recomandă finanțarea unor proiecte de energie verde din Fondul de redresare și reziliență.
Potrivit Bankwatch România, o altă categorie pe care România o poate îmbunătăți se referă la eficiența energetică. Planul prevede un consum de energie primară la un nivel de 32,3 Mtep în 2030, care va genera o economie de energie de 45,1% față de scenariul de referință PRIMES 2007, iar consumul final de energie va scădea la un nivel de 25,7 Mtep în 2030, deși media consumului final pentru perioada 2016-2018 este de 22,9 Mtep.
Aceste obiective sunt mult prea joase pentru a putea contribui la atingerea obiectivului european general privind eficiența energetică de 32,5%, iar măsurile și politicile prevăzute trebuie suplimentate și definite mult mai clar, spune Bankwatch România. Cu privire la tranziția justă, României îi este recomandată o analiză de impact social care în acest moment lipsește din PNIESC, pentru a putea anticipa numărul de locuri de muncă afectate de tranziția verde în regiunile miniere Hunedoara și Gorj,
Comisia Europeană sugerează utilizarea fondurilor dedicate pentru recuperarea post-pandemie pentru investiții și reforme în domeniul energiei verzi pentru a suplimenta lipsurile din PNIESC. Planul național de relansare și reziliență (PNRR) al României ar trebui sa conțină:
- Măsuri care stimulează generarea de energie regenerabilă, renovarea clădirilor și eficiența energetică a rețelelor de termoficare;
- Măsuri de îmbunătățire a infrastructurii de transport și a mobilității durabile;
- Măsuri care susțin introducerea treptată a taxelor de mediu și a bugetării ecologice.
O primă versiune a Planului de relansare relansare și reziliență al României trebuie publicată în această lună. Conform cadrului existent de reglementare a elaborării PNRR, printre proiectele eligibile spre finanțare se numără și cele pentru dezvoltarea sistemelor de distribuție a gazului natural, în timp ce proiectele de investiții în surse regenerabile de energie nu au fost incluse. Continuarea investițiilor pe bază de combustibili fosili este prevăzută și în versiunea finală a PNIESC, care menține și cărbunele în mixul energetic după 2030. În acest fel, România nu implementează tranziția ecologică, în ciuda surselor de finanțare considerabile disponibile.
„Fiecare stat membru trebuie să contribuie într-un mod echitabil la țintele asumate la nivel european. România are oportunitatea și fondurile necesare să-și planifice într-un mod eficient tranziția energetică. Acest lucru implică renunțarea la investițiile nesustenabile în combustibili fosili și asumarea angajamentului de către toți actorii politici”, a spus Laura Nazare, campaigner tranziție energetică, Asociația Bankwatch.
Bankwatch România este o asociație înființată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociației este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.
6
6
