Cele trei stații de comprimare gaze naturale din cadrul proiectului BRUA, faza I, au fost finalizate și recepționate, iar lucrările la gazoductul propriu-zis, cu o lungime de 497 km, s-au încheiat cu câteva zile în urmă, a anunțat joi Lucian Rusu, Secretar de Stat la Secretariatul General al Guvernului, în cadrul unei conferințe organizate de Financial Intelligence. În această fază, rămâne de văzut cum va fi folosit acest gazoduct.

Santier BRUAFoto: Transgaz

BRUA, prima parte din proiect ar fi trebuit finalizat în decembrie 2019, însă lucrările au întârziat cu aproape un an. Proiectul BRUA, faza I, constă în construirea unei conducte noi de transport gaze care va conecta Nodul Tehnologic Podişor cu Staţia de Măsurare Gaze Horia, pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş-Horia. Practic, pleacă de nicăieri și se oprește nicăieri în această fază. Mai sunt necesare lucrări în plus pentru a putea fi folosită pe direcția Ungaria sau chiar Serbia.

Prima parte a proiectului era estimată la 480 milioane euro, din care 180 milioane de euro reprezintă finanțare europeană. Până la final, probabil costurile vor fi mai mari. Scopul declarat al proiectului este asigurarea unei capacităţi de transport gaze naturale spre Ungaria de 1,75 mld.mc/an, respectiv de 1,5 mld.mc/an spre Bulgaria.

BRUA, faza 2, constă într-o conductă de 50 km, de la Recaș la Horia, pentru a se interconecta cu Ungaria. Termenul de finalizare este 2022, costurile fiind estimate la 68,8 milioane de euro. Scopul proiectului este asigurarea unei capacităţi de transport gaze naturale spre Ungaria de 4,4 mld.mc/an, respectiv de 1,5 mld.mc/an spre Bulgaria.

Citește și Cum își sabotează România marile proiecte energetice / BRUA devine o țeavă goală, iar gazele zac inutil în Marea Neagră