Energia în Planul Național de Redresare: Peste 3 miliarde de euro pentru tranziția la energie verde și eficiență energetică

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Joi, 26 noiembrie 2020, 20:38 Economie | Energie


Reteaua energetica
Foto: Guvern
Tranziția către energie verde și eficiența energetică sunt costisitoare și necesită investiții importante, motiv pentru care vor fi alocați mulți bani în domeniul energiei. Pentru investițiile din domeniul energie și tranziție verde este alocată suma de 1,55 mld. euro, iar investițiile în eficiență energetică sunt estimate la 1,8 miliarde euro. Cei mai mulți bani se vor duce în rețele inteligente de transport a energiei regenerabile.



Țintele naționale asumate la nivelul anului 2030 prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030
◼ 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor nonETS față de nivelul anului 2005;
◼ 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie. De precizat că Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%.

Investițiile pentru dezvoltarea rețelei electrice de transport (RET) reprezintă o necesitate, RET fiind componenta principală a unui sistem energetic puternic și capabil să răspundă rapid situațiilor de criză. Aceste investiții contribuie major și la atingerea unui grad de interconectare al sistemelor de transport a energiei electrice de 15% până în 2030, asumată prin PNIESC.

Proiectul PNIESC indică o necesitate de investiții de 22 miliarde EUR în perioada 2021-2030 numai în sectorul energetic. Investițiile din perioada 2025-2030, pe baza măsurilor planificate, reprezintă o creștere de 47% față de investițiile bazate pe măsurile existente, iar majoritatea investițiilor (82%) trebuie canalizate pentru a satisface cererea, care se prognozează să crească semnificativ ca urmare a creșterii economice.

Provocările domeniului de energie

◼ Dezvoltare insuficientă a RET și lipsa parametrilor tehnici necesari pentru transportul energiei (N-V și N-E) pe fondul modificării nivelului și/sau localizării consumului și producției de energie electrică concomitent cu creșterea puternică a investițiilor în SRE;
◼ Nivele reduse de flexibilitate și interconectivitate a rețelelor de energie electrică generate de lipsa digitalizării în segmentele de transport, distribuție și consum pe fondul unei creșteri a schimburilor de energie electrică între sistemele electroenergetice din regiune;
◼ Necesitatea înlocuirii capacităților de producție pe combustibil fosil solid cu capacități energetice noi bazate pe combustibili de tranziție, eficiente și cu randamente economice ridicate, cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, precum și prelungirea duratei de viață a capacităților existente prin lucrări de modernizare/ retehnologizare și cu un nivel ridicat de digitalizare;
◼ Infrastructură de transport și distribuție insuficient dezvoltată pentru a prelua noi purtători de energie (combustibili de tranziție), cu un nivel redus de flexibilitate, interconectare, siguranță și eficiență în operare, precum și cu o redusă capacitate de integrare a activităților de transport, distribuție și consum final.

Obiective specifice
◼ Dezvoltarea RET pentru transportul energiei electrice prognozate a fi produsă, consumată, importată, exportată și tranzitată și pentru a asigura parametrii tehnici necesari de furnizare a energiei electrice pentru consumatori și integrare a energiei din surse regenerabile de natură variabilă;
◼ Creșterea flexibilității SEN prin digitalizarea segmentelor de transport, distribuție și consum și introducerea sistemelor de management inteligent al rețelelor;
◼ Producerea de energie verde în acord cu reglementările UE prin valorificarea potențialului hidroenergetic disponibil și prin dezvoltarea de noi capacități de producție din surse regenerabile inclusiv rețele de transport și distribuție a energiei regenerabile;
◼ Creșterea accesului consumatorilor la rețele inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție prin dezvoltarea, modernizarea și optimizarea infrastructurii existente pentru a
prelua noi purtători de energie și pentru a integra activitățile de transport, distribuție și consum final, dezvoltarea de tehnologii pentru sectorul IMM și pentru înființarea unor capacități noi de producție necesare pentru tranziția de la combustibili fosili;

Măsuri de reformă:
◼ Monitorizarea și implementarea Strategiei Naționale de Energie 2016-2020 și a Planului Național pentru Energie și Schimbări Climatice pentru a asigura tranziția verde și digitalizarea precum și tranziția către o economie cu emisii zero potrivit orientărilor la nivel european;
◼ Crearea cadrului național de implementare a sistemelor energetice inteligente prin elaborarea și aprobarea HG pentru implementarea măsurilor de inteligență artificială în rețelele de transport și distribuție a energiei și emiterea unui Ordin al președintelui ANRE pentru completarea normativelor tehnice de proiectare a rețelelor de transport/distribuție a energiei cu elemente de inteligență artificială.
◼ Crearea cadrului național pentru definirea consumatorului vulnerabil necesare pentru a asigura creșterea accesului populației la serviciile de furnizare a energiei prin elaborarea și adoptarea unei OUG pentru reglementarea cadrului legal de definirea a consumatorului vulnerabil și a formelor de sprijin a acestora din fonduri publice;
Măsurile corelate privesc definirea consumatorului vulnerabil respectiv a consumatorului de energie care nu dispune de capacitatea de plată pentru plata consumului de energie necesar încălzirii locuinței, iluminatului și apei calde menajere și măsuri pentru creșterea gradului de acces la serviciile de furnizare a energiei;
◼ Elaborarea și aprobarea legislației necesare definirii noțiunii autoconsumatorului de energie regenerabilă și crearea cadrului administrativ național pentru stimularea realizării investițiilor în infrastructura de energie de către producătorii și operatorii rețelelor de transport și distribuție a energiei, prin utilizarea fondurilor proprii, a surselor de finanțare disponibile pe piața de capital și din certificate verzi, inclusiv prin accesul la surse de finanțare complementare;
Reglementarea cadrului legal pentru utilizarea fondurilor proprii ale operatorilor de transport/distribuție a energiei în vederea realizării de investiții în domeniul infrastructurii specifice de energie inclusiv prin utilizarea de fonduri care provin de pe piața de capital și din certificate verzi;
4.7. Descrierea investițiilor și bugetul estimat Fondurile dedicate sectorului Energie finanțate din PNRR vor fi orientate către dezvoltarea RET, având ca obiectiv principal
dezvoltarea inelului electric de 400 kV, prin realizarea liniilor electrice aeriene (LEA) ce completează inelul, instalarea unor mijloace moderne de compensare și retehnologizarea unor stații de transformare pentru a asigura atât siguranța alimentării, cât și interoperabilitatea cu alte sisteme energetice naționale la nivel european.

Vor fi finanțate proiecte de investiții în capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabil. În plus, vor fi finanțate investiții în rețele inteligente de transport și distribuție a combustibililor de tranziție și a energiei obținute din surse regenerabile.

Pentru investițiile din domeniul energie și tranziție verde este alocată suma de 1,55 mld. EURO.

1. Sprijin pentru dezvoltarea RET (investiții în inelului electric de 400 kV al României) - 0,25 mld euro
2. Sprijin pentru producția, transportul, distribuția de energie din surse regenerabile, investiții în capacități de producție pentru tranziția de la combustibil solid la
combustibil de tranziție, inclusiv investiții în tehnologii verzi pentru sectorul IMM- 0,50 mld euro
3. Investiții în rețele inteligente de transport și distribuție a combustibililor de tranziție și a energiei obținute din surse regenerabile - 0,80 mld euro






Categoriile de investiții selectate au în vedere realizare următorilor indicatori:
◼ Investiții în dezvoltarea RET (sprijin pentru investiții în dezvoltarea inelului de 400 KV al României)
- Lungime linie energie electrică (simplu + dublu circuit): 435 km;
- Dezvoltare inel electric 400 kV Producție de energie regenerabilă Rețele inteligente de transport
- Stații retehnologizate/modernizate: 11;
◼ Producție, transport și distribuție de energie regenerabilă
- Putere instalată de energie din surse regenerabile: peste 1.000 MWh;
◼ Rețele inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție
- Număr gospodării racordate la rețeaua inteligentă de distribuție a combustibililor de tranziție: 123.000;
- Valoarea medie a proiectelor: 6.500 Euro/gospodărie.



Eficiență energetică și termică





Eficiența energetică este una din căile cele mai puțin costisitoare de reducere a emisiilor de GES, diminuare a sărăciei energetice și creștere a securității energetice. Ținta UE de eficiență energetică pentru 2020 este de diminuare a consumului de energie primară cu 20% în raport cu nivelul de referință stabilit în 2007 (MDRAP 2015).

Pentru România, ținta este de 19%, corespunzătoare unei cereri de energie primară de 500 TWh în 2020. Pentru 2030, UE își propune o reducere cumulată cu cel puțin 27% a consumului de energie.

Aceste elemente de reformă au în vedere măsuri privind realizarea de investiții în rețeaua de transport și distribuție a energiei numai prin investiții în rețele inteligente care conțin contoare inteligente de măsurare a debitelor/volumelor și presiunilor, infrastructură de internet, sisteme inteligente de monitorizare a consumurilor etc.
◼ Crearea cadrului național de adaptare a sistemului național de transport și distribuție a energiei la tranziția verde și la utilizarea combustibilului de tranziție prin emiterea unui Ordin al președintelui ANRE pentru realizarea de investiții din fonduri publice în domeniul rețelelor de transport/distribuție a energiei adaptate la combustibilii de tranziție;
Eficiența energetică în România s-a îmbunătățit continuu în ultimii ani. Între 1990 și 2013, România a înregistrat cea mai mare rată medie de descreștere a intensității energetice din UE, de 7,4%, pe fondul restructurării activității industriale (ANRE 2016a). În perioada 2007-2014, scăderea intensității energetice raportată la PIB a fost de 27%, obținută inclusiv prin închiderea unor unități industriale energointensive.

Renovarea termică a clădirilor este o modalitate economică de creștere a eficienței energetice. Segmentul clădirilor și al serviciilor reprezintă 40% din consumul total de energie din UE – 42% în România – în special încălzire și răcire. La nivelul UE, încălzirea rezidențială reprezintă 78% din consumul de energie, în vreme ce răcirea reprezintă doar circa 1%. Până în 2050, se estimează că producția de frig va depăși 50% din consumul total pentru încălzire/răcire. Prin utilizarea panourilor solare și a energiei geotermale sau a pompelor de căldură se pot construi case cu consum „aproape zero” sau cu „bilanț energetic pozitiv”.

Creșterea nivelului de trai va duce la creșterea confortului termic al populației și a suprafeței construite, chiar în condițiile continuării declinului demografic. România are un total de circa 8,5 mil locuințe, dintre care mai puțin de 7,5 mil sunt locuite permanent, 80% fiind construite în perioada 1945-1989. Doar 5% dintre apartamente sunt modernizate energetic. Prețul scăzut reglementat al gazului natural și accesul nereglementat la masa lemnoasă pentru foc au menținut costurile cu încălzirea la niveluri ce nu justificau economic investiții în termoizolarea locuințelor. O treime din locuințele României (aproape 2,5 mil) e încălzită cu gaz metan, cele mai multe folosind centrale/sobe pentru locuința individuală. Aproximativ 3,5 mil locuințe folosesc combustibil solid – majoritatea lemne, dar și cărbune. În plus, aproximativ 1,25 mil apartamente sunt racordate la sisteme de alimentare centralizată cu agent termic. Restul locuințelor e încălzit cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste jumătate dintre locuințe sunt încălzite parțial.

Obiective specifice
Având în vedere aportul energetic semnificativ al locuințelor, eficientizarea energetică a acestora este o prioritate pentru ca România să evolueze spre o economie sustenabilă din punct de vedere energetic, crescând simultan și calitatea spațiului locuit. Astfel, obiectivele specifice acestui domeniu sunt:
Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe pentru reducerea pierderilor de energie, îmbunătățirea confortului termic al blocurilor de locuințe și obținerea eficienței energetice pentru îmbunătățirea standardelor de locuit ale populației;
◼ Reabilitarea termică a clădirilor instituțiilor publice pentru reducerea pierderilor de energie, îmbunătățirea confortului termic la clădirile instituțiilor publice și creșterea standardelor de calitate a serviciilor publice prestate populației pentru marile servicii publice: educație și sănătate;
◼ Realizarea unor rețele inteligente de transport/distribuție a energiei termice inclusiv asigurarea de surse de producere a energiei termice în cogenerare prin alimentare cu combustibili de tranziție pentru asigurarea unui nivel de calitate sporit a serviciului public de alimentare cu energie termică și de producere a apei calde menajere;

Reforme

◼ Elaborarea, aprobarea și implementarea Strategiei Naționale de Eficiență Energetică a Clădirilor pentru a reduce pierderile de energie, consumurilor energetice și a îmbunătăți standardele de locuit ale populației;
◼ Actualizarea legislației privind eficiența energetică a clădirilor de locuit pentru a asigura mecanismele instituționale și financiare necesare accesului populației la reabilitarea termică a clădirilor de locuit inclusiv pentru actualizarea tehnologiilor necesare reabilitării termice;
◼ Crearea cadrului legal pentru eficiența energetică a clădirilor instituțiilor publice pentru a permite reducerea consumurilor de energie, pierderilor energetice, a elabora mecanismele instituționale și financiare pentru eficiența energetică a clădirilor
publice;
◼ Elaborarea cadrului legal pentru a defini consumatorul vulnerabil de energie termică și a stabili categoriile de măsuri care sunt necesare pentru sprijinul acestor categorii de consumatori astfel încât aceștia să poată beneficia de serviciile publice de alimentare cu energie termică;
◼ Elaborarea strategiei naționale de sprijin pentru modernizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică, respectiv pentru producerea, transportul și distribuția de energie termică;

Investițiile în eficiență energetică sunt estimate la 1,8 miliarde euro

  • Investițiile în reabilitarea termică a clădirilor publice și a clădirilor monument istoric cuprinde: investiții în reabilitarea termică a clădirilor, investiții în trecerea pe surse regenerabile de energie, reabilitarea sistemelor de alimentare cu energie termică, reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electrică, reabilitarea fațadelor și acoperișurilor precum și alte investiții similare pentru care bugetul alocat este de 500 mil. euro;
  • Investițiile în eficiența energetică a clădirilor de locuit cuprinde investiții în reabilitarea blocurilor de locuințe, a clădirilor de locuit, eficiența energetică a acestora, inclusiv trecerea pe surse de energie regenerabile, reabilitarea instalațiilor de încălzire, alimentare cu energie termică, fațade, acoperiș, elemente de tâmplărie precum și alte elemente ale clădirilor care presupun un consum energetic, pentru care bugetul alocat este de 750 mil. euro;
  • Investițiile în eficiența energetică a sistemelor de termoficare cuprind: investiții în producerea, transportul și distribuția energiei termice, modernizarea punctelor termice, monitorizarea consumurilor energetice, investiții în sisteme inteligente de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică, pentru care bugetul alocat este de 550 mil. euro;



Click pentru a deschide




Indicatori urmăriți

◼ Eficiența energetică a clădirilor publice (inclusiv clădiri monumente istorice)
- Număr clădiri beneficiare: 250;
- Valoarea medie a proiectelor: 2 mil. Euro.
◼ Eficiența energetică a clădirilor rezidențiale colective/blocuri de locuințe
- Număr clădiri beneficiare: 300;
- Valoarea medie a proiectelor: 2.5 mil. Euro.
- Număr estimat de apartamente beneficiare: 18.000;
◼ Rețele inteligente de asigurare a energiei termice - Mun. București
- Lungime rețea de transport/distribuție energie termică reabilitată: 80 km;
- Valoarea medie a kilometrului de rețea reabilitată: 3 mil. Euro.
◼ Rețele inteligente de asigurare a energiei termice - celelalte localități urbane
- Lungime rețea de transport/distribuție energie termică reabilitată: 200 km;
- Valoarea medie a kilometrului de rețea reabilitată: 1,5 mil. Euro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















.*.


4812 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by