Formarea prețurilor pe piața energiei electrice din Europa urmează o logică complexă și urmează prețurile gazelor, care în prezent cresc mai mult decât costurile efective de producție din fiecare țară, determinând unele guverne să ceară o reformă a sistemului, scrie AFP.

HotNews.roFoto: Hotnews

Electricitatea nu poate fi stocată, spre deosebire de gaz, și, prin urmare, producția și consumul trebuie să se echilibreze reciproc în orice moment.

„Dacă lipsește un kilowat-oră pentru a echilibra rețeaua, de cele mai multe ori trebuie să mergi la o centrală pe cărbune sau pe gaz”, explică pentru AFP Julien Teddé, directorul general al brokerului Opéra Energie .

Cum se calculează prețul energiei. De ce avem aceste creșteri

„Pentru ca această centrală să fie sustenabilă trebuie să își vândă energia electrică la un preț care să acopere cel puțin tarifele sale - care acoperă și achiziționarea cotelor de gaz și CO2”, și anume „drepturile de poluare” acordate companiilor europene, spune el.

Aceasta determină prețul cu ridicata al energiei electrice, la care taxele și adaosul distribuitorului vor fi adăugate apoi la factura consumatorului. (preț cu ridicată=costul de productie, plus profit, plus TVA, la care se adauga adaosul comercial).

"Ceea ce face ca prețul cu ridicata al energiei electrice să nu fie costul mediu al tuturor producătorilor este costul adăugat al ultimei centrale de care avem nevoie pentru a echilibra puterea rețelei", rezumă Teddé. Acesta este așa-numitul preț de „cost marginal”.

Cotele de CO2 cresc prețul deoarece Comisia Europeană își întărește reglementările, în special odată cu sfârșitul cotelor gratuite care anterior erau distribuite anumitor producători. Ca să nu mai vorbim de unele speculații pe această piață, care alimentează, de asemenea, creșterea.

În cele din urmă, prin urmare, prețurile nu reflectă neapărat producția fiecărei țări. Cei care au dezvoltat foarte mult energia nucleară (cum ar fi Franța) sau sursele regenerabile de energie (cum ar fi Spania) nu beneficiază pe deplin de costurile reduse ale acestor energii și, prin urmare, cer reforme.

Pe piața energetică europeană EEX, prețul megawattului oră pentru livrare în 2022 în Franța a depășit 100 de euro pentru prima dată în septembrie. În prezent este în jur de 130 de euro.

Și ajunge la aproximativ 118 euro pentru Belgia și 121 de euro pentru Germania.

Ce măsuri a prezentat Comisia Europeană pentru a aborda situația excepțională cu care ne confruntăm și impactul acesteia

„Opinia generală este că modelul actual de prețuri marginale rămâne cel mai eficient, dar este justificată efectuarea unei analize mai aprofundate”, aconcluzionat miercuri Comisia Europeană cu precauție, prezentând „setul de instrumente” destinat să permită statelor membre să răspundă mai pe larg la creșterea prețurilor la energie.

La rândul lor, industriașii i-au avertizat pe liderii europeni împotriva „măsurilor politice miope”.

„Arhitectura actuală a pieței energiei electrice, bazată pe prețuri marginale competitive, asigură o aprovizionare sigură și eficientă din punct de vedere economic a industriei și cetățenilor UE”, asigură organizația europeană Eurelectric într-o scrisoare consultată de AFP.

Un set de măsuri pe termen scurt și mediu

Creșterea actuală a prețurilor necesită un răspuns rapid și coordonat. Cadrul juridic existent prevede că UE și statele sale membre pot să ia măsuri pentru a aborda impactul imediat asupra consumatorilor și a întreprinderilor.

Ar trebui să se acorde prioritate măsurilor specifice care pot atenua rapid impactul pe care îl are creșterea prețurilor asupra consumatorilor vulnerabili și a întreprinderilor mici. Aceste măsuri ar trebui să poată fi ajustate cu ușurință în primăvară, când se preconizează că situația se va stabiliza. Nu ar trebui ca tranziția pe termen lung și investițiile în surse de energie mai curate să aibă de suferit.

Măsuri imediate de protecție a consumatorilor și a întreprinderilor:

  • acordarea de sprijin de urgență pentru venit consumatorilor afectați de sărăcia energetică, de exemplu prin bonuri valorice sau plata parțială a facturilor, care pot fi acoperite din veniturile EU ETS;
  • autorizarea reportării temporare a scadenței facturilor;
  • luarea unor măsuri de protecție pentru evitarea deconectării de la rețea;
  • prevederea unor reduceri temporare și specifice ale nivelurilor taxelor și impozitelor pentru gospodăriile vulnerabile;
  • acordarea de ajutoare întreprinderilor sau industriilor, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat;
  • consolidarea razei de acțiune internaționale în domeniul energiei pentru a asigura transparența, lichiditatea și flexibilitatea piețelor internaționale;
  • investigarea eventualelor comportamente anticoncurențiale pe piața energiei și însărcinarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să consolideze în continuare monitorizarea evoluțiilor de pe piața carbonului;
  • facilitarea unui acces mai larg la contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și sprijinirea acestora prin măsuri de însoțire.

Tranziția către o energie curată este cea mai bună garanție împotriva șocurilor asupra prețurilor în viitor și trebuie accelerată. UE va continua să dezvolte un sistem energetic eficient, cu o pondere ridicată a energiei din surse regenerabile. Deși sursele regenerabile de energie, care sunt mai ieftine, joacă un rol din ce în ce mai important în mixul energetic general, alte surse de energie, inclusiv gazele naturale, sunt încă necesare atunci când cererea este mai mare. În modul actual de organizare a pieței, atunci când se folosesc gazele naturale, prețul acestora încă determină prețul total al energiei electrice, deoarece toți producătorii primesc același preț pentru același produs – energia electrică – atunci când aceasta intră în rețea. Există un consens general cu privire la faptul că modelul actual de tarifare marginală este cel mai eficient, dar este necesară o analiză suplimentară. Criza a atras atenția și asupra importanței stocării pentru funcționarea pieței gazelor naturale din UE. În prezent, UE dispune de o capacitate de stocare de peste 20 % din consumul său anual de gaze, dar nu toate statele membre au instalații de stocare, iar utilizarea acestor instalații și obligațiile de a menține stocuri variază de la un stat membru la altul.

Măsuri pe termen mediu pentru un sistem energetic decarbonizat și rezilient:

  • intensificarea investițiilor în energia din surse regenerabile, în renovări și în eficiența energetică și eficientizarea licitațiilor pentru sursele regenerabile de energie și a procedurilor de acordare de licențe și autorizații;
  • dezvoltarea capacității de stocare a energiei pentru a sprijini creșterea ponderii surselor regenerabile de energie, care este tot mai mare, inclusiv a bateriilor și a hidrogenului;
  • însărcinarea organismelor europene de reglementare în domeniul energiei (ACER) să analizeze avantajele și dezavantajele organizării actuale a pieței energiei electrice și să propună, dacă va fi cazul, recomandări Comisiei;
  • o eventuală revizuire a Regulamentului privind securitatea aprovizionării pentru a asigura o utilizare și o funcționare mai bune a stocurilor de gaze în Europa;
  • analizarea beneficiilor potențiale ale unui sistem voluntar de achiziționare în comun de către statele membre a unor stocuri de gaze naturale;
  • înființarea unor noi grupuri regionale transfrontaliere în domeniul gazelor naturale care să analizeze riscurile din acest sector și să ofere consiliere statelor membre cu privire la elaborarea planurilor lor naționale de acțiune preventivă și de urgență;
  • consolidarea rolului consumatorilor pe piața energiei, oferindu-le posibilitatea de a-și alege și de a-și schimba furnizorul, de a-și genera propria energie electrică și de a constitui comunități energetice.

Măsurile preconizate vor oferi un răspuns prompt la creșterea prețurilor la energie cu care ne confruntăm în prezent, care este consecința unei situații excepționale la nivel mondial. Acestea vor contribui la asigurarea unei tranziții energetice accesibile ca preț, juste și durabile pentru Europa, precum și la o mai mare independență energetică. Investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică nu numai că vor reduce dependența de combustibilii fosili importați, dar vor oferi și prețuri angro mai accesibile la energie, care să fie mai reziliente la problemele globale în materie de aprovizionare. Tranziția către o energie curată este cea mai bună asigurare împotriva șocurilor viitoare asupra prețurilor, cum este cel cu care ne confruntăm în prezent, și trebuie accelerată, inclusiv din motive climatice.