De ce cresc facturile la energie? Furtuna perfectă

de Mihai Bălan     HotNews.ro
Luni, 18 octombrie 2021, 6:16 Economie | Energie


Contor de energie electrica
Foto: Getty Images / Digi 24
Anul 2021 a debutat normal pe piețele energetice europene, iar bătrânul continent sărbătorea un moment istoric de eliberare de dependența energetică furnizată din combustibili fosili, anul precedent fiind primul din istorie care marca utilizarea preponderentă a surselor regenerabile (renewables) ca primă sursă energetică. Însă natura și-a văzut de treabă și a adus un val arctic peste Europa.

Concomitent, restartarea post-pandemie a capacităților de producție, relativ simultană la nivel european și asiatic, datorată rezultatelor bune ale campaniilor de vaccinare din primele luni ale anului curent, a avut ca prim efect diminuarea cu 30% a rezervelor de gaze naturale, la nivelul UE, comparativ cu primăvara anului 2020.

În scurt timp, goana după rezerve de gaze naturale a devenit o isterie generalizată la nivel planetar. În doar câteva luni, prețul de tranzacționare a gazelor în hub-urile de transfer din Olanda sau Austria a crescut cu peste 300%, iar tradiționala perioadă estivală de înmagazinare resurse ieftine a devenit istorie.

Deși cărbunele și gazele naturale reprezintă încă aproximativ o treime din totalul energetic primar al Europei, proporția între cele două resurse se schimbă rapid, deoarece multe țări europene utilizează gazele ca și combustibil de tranziție pentru a putea închide exploatări de cărbune și uzine energetice care folosesc tradiționalul combustibil solid.

Oarecum într-o sincronizare nefastă, programele UE de tranziție către energie verde s-au intensificat și au impactat piața, jucătorii mari fiind nevoiți să se supună noilor reguli de indicatori ai emisiilor de carbon, care presupun cote impuse, dar și posibilitatea de a tranzacționa certificatele respective, în funcție de propriile nevoi. Zeci de mii de capacități industriale sau de producție energetică au asistat, neputincioase, la creșterea prețului certificatului de emisii (ETS) cu 80%, în primele șapte luni din acest an. Astfel, s-a creat un cerc vicios perfect, în care blocul comunitar are de ales între a susține cererea crescută de gaze naturale, utilizate ca și combustibil de tranziție, sau de a folosi combustibil fosil, concomitent cu creșterea costului reprezentat de certificatele ETS.

În ceea ce privește energia electrică, tarifele rezultate din tranzacționarea producției rezultate din surse regenerabile nu au înregistrat fluctuații notabile, dar capacitățile respective au creșteri de producție anuale limitate. În condițiile unei cereri explozive de electricitate, cererea fiind generată de reluarea activităților productive, dar și de valul de căldură care a lovit peste vară continentul european, majoritatea statelor europene au fost nevoite să suplimenteze capacitățile de producție pe combustibil gazos sau solid. Instantaneu, piața de energie electrică a fost conectată la sarabanda scumpirilor.

În contextul unei piețe energetice europene care funcționează pe principii clare ale raportului cerere-ofertă, cu foarte puține intervenții guvernamentale, și care importă mai mult de 50% din resursele energetice primare din afara granițelor UE, blocul comunitar pare victimă sigură a uraganului scumpirilor.

În acest moment, factorii politici europeni sunt în poziția de a alege între două variante, ambele negative. Fie intervin direct pe piață, cu măsuri punctuale de reglementare, și riscă să distrugă întreg planul energetic european, consecințele fiind estimate a fi de lungă durată, fie își asumă riscul unei crize energetice pe termen scurt, deoarece se estimează amplificarea scumpirilor, cel puțin până la primăvară.

Iar o iarnă grea ar genera o adevărată criză socială, estimându-se că 40 de milioane de europeni vor avea probleme privind plata facturilor sau asigurarea rezervelor energetice. Deși oficialii europeni sunt optimiști privind generarea unui set de măsuri la nivelul întregii Uniuni, există serioase disensiuni între țările mari, Germania sau troica Benelux fiind sceptice cu privire la intervenționism, în timp ce Spania, Franța sau Italia au început deja să ia măsuri fără a mai aștepta consensul deciziilor.

Între timp, în România, rata anuală a inflației a depășit 6%, saltul important din septembrie datorându-se în principal majorării tarifelor la gaze naturale și electricitate iar, în contextul unei piețe proaspăt liberalizată pentru consumatorul final casnic, toate privirile sunt ațintite către guvernanți. Care guvernanți?

N.Red. Mihai Bălan a fost selectat pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România.
Mihai Bălan
Foto: Hotnews



Mihai Bălan este consultant, specializat pe politică energetică. După o perioadă de lucru în corporație, s-a reorientat către jurnalism, activând în ultimii ani ca editorialist în presa locală bistrițeană și fiind fondatorul unui site local de știri quality.

Cu o experiență de 20 de ani în sectorul energetic, a conceput proiecte atât pentru firme mari de profil, cât și pentru instituții locale, naționale și europene.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1421 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by