Senatul a adoptat luni un proiect de lege contestat de mai multe organizații de mediu, care ar permite finalizarea unor hidrocentrale la care lucrările au fost sistate. „Astăzi este mult mai important curentul elecric decât cuibul unei păsărele. (...) Cu toată dragostea pentru păsărele, că eu însumi dau de mâncare la păsărele", a fost argumentul senatorului PSD Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii legii.

Daniel ZamfirFoto: Agerpres

De altfel, Daniel Zamfir a anunțat, pe Facebook, că proiectul de lege a trecut de Senat, cu 86 de voturi pentru și 24 împotrivă.

• „Astăzi, în Senat, s-a mai probat încă o dată că pluseristii susțîn interese contrare României.
• Cum poți să te opui, sigur, alături de unele ONG-uri cu finanțări obscure, că să producem aici, în România, energie electrică ieftină? Tocmai acum, în plină criză energetică și cu război la granițe???
• Cum să te opui să se continue construcția unor hidrocentrale care sunt deja executate în proporție de peste 90%, energie nepoluanta, în condițiile în care construcția de noi capacități de producere a energiei electrice e obiectiv de interes strategic național?Cum să argumentezi că afectăm prețiosul peștișor-lostriță- care e dispărut din răul Jiu, și nu numai, de mai bine de 50 de ani sau că afectăm cuiburile a 140 de speci de păsărele?", a scris pe Facebook Daniel Zamfir.

Unul dintre argumentele sale, la dezbaterile din Senat a fost: „Astăzi este mult mai important curentul elecric decât cuibul unei păsărele. (...) Cu toată dragostea pentru păsărele, că eu însumi dau de mâncare la păsărele".

Ce prevede proiectul și de ce este contestat de către organizații de mediu

Proiectul de lege propune modificarea limitelor ariilor protejate în zonele unde există proiecte hidroenergetice în construcție, aprobate înainte ca zonele respective să fie declarate protejate. Mai exact, PSD vrea să finalizeze trei hidrocentrale unde lucrările au fost sistate în urmă cu mai mulți ani pentru a proteja mediul.

Social-democrații susțin că, prin finalizarea celor trei hidrocentrale, s-ar putea produce energie pentru 300.000 de gospodării.

Proiectul de lege este contestat puternic de către organizații de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF, care spun că actul normativ ar duce la betonarea ultimelor râuri sălbatice din România, prin desființarea sau mutarea limitelor unor arii protejate, „pentru a face loc unor hidroentrale ineficiente".

• „Profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin Senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă”, preciza Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu.

Organizațiile atrag atenția că modificările legislative contravin Directivei Habitate transpusă în legislația națională prin OUG 57/2007 și Directivei privind evaluarea de mediu, transpusă prin Legea 292/2018.

Conform acestora, doar proiectele care vizează sănătatea sau siguranța publică pot fi exceptate de la aplicare, sau dacă obțin avizul Comisiei Europene. Proiectele hidroenergetice vizate de această lege nu au fost transmise Comisiei, spun reprezentații ONG-urilor.

„Impact negativ de mediu și aport energetic mic"

Hidrocentralele Bumbești-Livezeni și Răstolița sunt două dintre proiectele pentru care este propusă legea. Acestea se află pe teritoriul Parcului Național Defileul Jiului, respectiv Parcului Național Călimani și Defileul Mureșului Superior.

Pornirea hidrocentralelor ar diminua drastic debitele râurilor, fapt care va afecta întreaga biodiversitate și în mod direct speciile de vidră și populațiile de pești precum zglăvoaca și lostrița, o specie pe cale de dispariție, atrag atenția organizațiile de mediu.

• „În realitate, cele două hidrocentrale în discuție ar avea o contribuție de maximum 0,6% la producția de electricitate din sistemul energetic național și ar diminua debitul râurilor afectate. Producția maximă s-ar înregistra numai condițiile unor debite ale râurilor din anii ‘80, condiții inexistente astăzi din cauza schimbărilor climatice.
• Aceeași cantitate de electricitate ar putea fi produsă în parcuri fotovoltaice cu o capacitate instalată de aproximativ 180 MW, pe numeroasele terenuri degradate din sudul țării sau acoperișurile caselor, fără a afecta mediul” a spus Ioana Ciută, președinta Bankwatch România.

Potrivit surselor citate, investițiile aduse în discuție au fost făcute cu încălcarea legilor de mediu mai sus amintite, fapt pentru care hidrocentralei de pe Jiu i-a fost anulată definitiv în 2017 autorizația de construire, iar hidrocentrala Răstolița deține un acord de mediu emis în anul 1990 (format din două pagini), care nu include nicio măsură de protecție a mediului. Odată cu declararea zonelor ca Parc Național și înfiinţarea reţelei Natura 2000 procedurile de mediu ar fi trebuit revizuite.

• „Este evident că această lege este redactată special pentru a legitima construirea hidrocentralelor declarate ilegale.
• Însă pornirea lor ar avea un impact ireversibil asupra biodiversității, indiferent de cum arată textul legii. În România este o mare problemă cu hidrocentralele mici construite în zonele montane, care seacă pe porțiuni importante cursul râurilor” a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.