Țările OPEC+ producătoare de petrol au convenit joi să mai deschidă puțin doar robinetul de țiței, ignorând apelurile de a reduce presiunea asupra prețurilor induse de războiul din Ucraina, potrivit AFP.
Cei treisprezece membri ai Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), conduși de Riad, și cei zece aliați ai lor conduși de Moscova (OPEC+) au convenit „să ajusteze în sus producția totală lunară de 432.000 de barili pe zi pentru luna mai”, a declarat alianța într-o declarație după o întâlnire cu un rezultat anticipat.
Cartelul menționează o „ajustare” din motive tehnice a plafonului de referință, anterior la 400.000 de barili.
Prin această decizie, alianța nu se abate, așadar, de la linia sa, care a început în primăvara lui 2021 datorită redresării cererii, după reduceri drastice pentru a face față șocului pandemiei de Covid-19.
„Întrebarea cheie este dacă OPEC+ va putea îndeplini pe deplin aceste cote de producție în lunile următoare”, comentează Edward Gardner, analist pentru Capital Economics, cartelul nereușind în mod regulat să-și atingă obiectivele.
Inițiativă americană fără precedent
Analiştii se aşteptau menținerea status quo-ului organizației, în ciuda aşteptărilor uriaşe, petrolul apropiindu-se pe 7 martie de maximele istorice ale preţurilor atinse în timpul crizei financiare din 2008, depăşind 130 de dolari pe baril. De atunci, prețurile au scăzut.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a ordonat joi să se scoată un milion de barili pe zi din rezervele strategice de petrol timp de șase luni, o inițiativă „fără precedent” în istoria Americii pentru a încerca să stopeze creșterea prețurilor la pompă.
În jurul orei 16:00 GMT, un baril de țiței Brent din Marea Nordului, reperul pentru aurul negru în Europa, a pierdut 4,59% până la 108,24 dolari barilul, iar WTI-ul american a cedat 3,57% până la 103,97 dolari.
„În total, până la 180 de milioane de barili ar trebui scoși din rezerve”, explică Carsten Fritsch, analist pentru Commerzbank. Suficient pentru a permite pieței petroliere să nu mai fie „subaprovizionată”, potrivit expertului.
Chiar dacă alții sunt mai precauți cu privire la impactul acestei măsuri: „Orice utilizare coordonată a rezervelor strategice va fi eficientă doar dacă discuțiile de pace din războiul din Ucraina merg în direcția bună”, estimează astfel Edward Moya, analist la Oanda.
Dacă va funcționa, acest plan ar putea permite o schimbare totală de paradigmă, deoarece războiul a stârnit temeri de întreruperi în livrările de petrol rusești și a provocat febră extremă pe o piață deja foarte afectată.
Apeluri din toate părțile
Însă pentru OPEC+, care a fost creată în 2016 în vederea reglementării pieței, „volatilitatea actuală nu se datorează unor fundamente, ci evoluțiilor geopolitice în curs”, au subliniat membrii săi în comunicatul de presă.
Ei rămân așadar impasibili în fața apelurilor comunității internaționale care s-au intensificat, în special după decizia Statelor Unite și Marii Britanii de a opri importul de petrol din Rusia, al doilea exportator de țiței din lume, după Arabia Saudită.
Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a lansat a doua zi un „apel urgent către țările exportatoare pentru a crește nivelul producției pentru a ușura piața”.
Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care a descris anterior deciziile de așteptare ale cartelului drept „dezamăgitoare”, a cerut, de asemenea, OPEC+ să fie „pe partea sigură”.
Același mesaj din partea țărilor G7, în timp ce premierul britanic Boris Johnson a vizitat Riadul.
Nimic nu ajută: țările din Golf rezistă în prezent cererilor occidentale.
Alianța OPEC+, departe de a fi destabilizată de conflict, pare mai solidă ca niciodată.
4
3
