Planurile de a abandona lignitul au trecut în plan secund în Balcanii de Vest, deoarece războiul din Ucraina a schimbat datele problemei. Încă dinainte de izbucnirea războiului, Macedonia de Nord amânase, în ianuarie, data abandonării lignitului, mutând-o din 2027 în 2030, iar recent a anunțat că intenționează să deschidă două noi mine de lignit, scrie Kathimerini, citat de Rador.

Mina carbuneFoto: pixabay.com

Serbia a anunțat o creștere a producției de cărbune din cauza nivelului scăzut al apei din bazinele hidroelectrice, în timp ce Kosovo, care deține a cincea cea mai mare rezervă de lignit din lume, a înregistrat o creștere a interesului din partea cumpărătorilor străini, inclusiv a companiilor germane.

Criza energetică

„Odată cu declanșarea crizei energetice, nu numai noi, ci toate țările din Europa și-au crescut imediat producția de cărbune, deoarece este cea mai ieftină și mai sigură sursă”, a declarat directorul general al companiei de stat de electricitate din Macedonia de Nord (ESM), Vasko Kovacevski.

Una dintre noile mine de lignit se află în apropierea unității de lignit de la Bitola, la mică distanță de granița cu Grecia, în timp ce a doua se află la Oslomej, în vestul țării.

Lignitul este însă una dintre cele mai poluante forme de energie, iar centralele pe lignit din zonă sunt foarte aproape de sfârșitul ciclului de funcționare. În ultimii ani, țările din regiune au răspuns presiunilor Uniunii Europene de a reduce poluarea, prezentând planuri de reducere a orelor de funcționare a centralelor pe lignit, în locul unor programe de modernizare a lor.

În 2019, au fost publicate măsurători, conform cărora centralele pe lignit din cele șase țări din Balcanii de Vest care se află în afara UE emit mai mult dioxid de sulf decât toate unitățile pe combustibilii fosili din Uniunea Europeană la un loc.

Mai recent, un raport al Institutului Bankwatch a constatat că în satul Novaci, care se află lângă centrala pe lignit de la Bitola, concentrațiile de microparticule nocive cu diametrul de PM 2,5 sunt responsabile pentru 8% din decesele adulților.

Cu alte cuvinte, în această zonă slab populată, șase oameni mor în fiecare an din cauza poluării generate de centrala care asigură 50% -70% din energia electrică a țării. În cele nouă luni cât au durat măsurătorile, în 2021, zilele în care concentrația de poluanți s-a aflat sub pragurile de alertă au putut fi numărate pe degete.

În 2015-2016, au avut loc la Bitola demonstrații de mare amploare împotriva degradării mediului, iar mai recent problemele de mediu au jucat un rol important în campania electorală din Serbia.

La Bitola, centrala pe lignit funcționează fără nici un fel de autorizație de mediu, la fel ca și spațiul deschis de depunere a cenușii, care are un conținut ridicat de metale grele și chiar izotopi radioactivi. În plus, datorită faptului că sunt situate în afara UE, centralele din zonă sunt profitabile, întrucât nu sunt împovărate de taxa pe cărbune impusă UE prin sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).