Ungaria a denunțat marți „un acord inaplicabil” după ce, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles a miniștrilor energiei din Uniunea Europeană, statele UE au convenit să-și reducă consumul de gaze naturale în mod coordonat, după o nouă scădere drastică a livrărilor rusești către Europa, scrie AFP.

Peter SzijjartoFoto: Profimedia Images

​„Este o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă și dăunătoare, care ignoră complet interesele naționale”, a declarat presei ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto.

„Le va explica ungurilor cineva de la Bruxelles că în Ungaria există gaz pe care gospodăriile şi companiile nu-l pot folosi? Este o inepţie”, a adăugat ministrul ungar.

El a vorbit şi despre „baza juridică îndoielnică” a acestui acord, motivând că securitatea aprovizionării energetice ţine de „responsabilitatea guvernelor naţionale” ale statelor UE.

Dintre cele 27 de state membre ale UE, doar Ungaria s-a opus documentului, pentru adoptarea căruia în Consiliul UE era suficientă majoritatea calificată.

Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns marți la un acord asupra planului de urgență privind reducerea consumului de gaze naturale al blocului comunitar, într-o tentativă de a atenua impactul unei eventuale sistări complete a furnizării de gaze rusești.

Informația a fost anunțată inițial de agenția germană de presă DPA, care a citat mai multe surse diplomatice precizând că planul prevede o reducere voluntară de 15% a consumului de gaz de către statele membre între lunile august și martie 2023.

Cehia, care deține în prezent președinția rotativă a UE, a confirmat ulterior că statele membre au ajuns la un acord.

Comisia Europeană a propus miercurea trecută ca statele membre să își reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august-martie, comparativ cu consumul mediu din aceeași perioadă în perioada 2016-2021.

„Este un scenariu probabil acela că ar putea avea loc o întrerupere totală a furnizării de gaz rusesc, ceea ce ar afecta întreaga Uniune Europeană”, a avertizat săptămâna trecută președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ea a avertizat și mai devreme în cursul lunii iulie statele membre ale UE să se pregătească pentru oprirea totală a exporturilor de gaze naturale din partea Gazprom.

Îngrijorări legate de furnizarea cu gaze naturale

Temerile că Rusia ar putea sista complet exporturile de gaze către Uniunea Europeană s-au accentuat luna aceasta după ce Gazprom a anunțat pe 11 iulie că oprește gazoductul Nord Stream 1 folosit pentru aprovizionarea Germaniei pentru lucrări de mentenanță.

Gazoductul Nord Stream 1 transportă 55 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz pe an din Rusia către Germania pe sub Marea Baltică. Lucrările de întreținere s-au desfășurat între 11 și 21 iulie. Deși Gazprom a reluat livrările prin Nord Stream 1 după 10 zile, ele au fost cu mult sub capacitatea gazoductului.

Mai mult, compania energetică rusă a anunțat luni, 25 iulie, că a oprit o altă turbină a gazoductului Nord Stream 1 și că fluxurile de gaz vor scădea la o cincime din capacitatea normală.

Kremlinul susține că Gazprom nu este de vină pentru riscurile de stocare, reiterând că europenii suferă consecințele sancțiunilor pe care ei înșiși le-au impus împotriva Rusiei.